Hestia Delibas a fost membru la cutia cu legume de la familia Butyka pentru mai bine de un an.
Am avut o conversatie despre experienta ei alaturi de dansii.
09
august
2021
Autor: Iulia
05
martie
2021
[Camelia si Tiberiu] E primavara si ne pregatim bucurosi pentru un nou sezon la cutie! :)
A venit primăvara cea mult așteptată și petrecem mai mult timp în grădina noastră permaculturală pentru a aduce din nou ploieștenilor cutia cu legume de pe Terra, in al doilea sezon alaturi de Cutia Taranului.
Timpul de contemplație, de aranjat semințe și de planificare a luat sfârșit o data cu venirea primăverii. Lucrăm harnici ca niște furnicuțe imediat ce primele raze ale soarelui apar pe Pământ. Înființăm culturi noi in fiecare zi și ne bucură să le privim cum cresc și se întind după lumină.
Ne bucură nespus ca vom putea împărtăși cu voi gusturile, culorile și prospețimea din lunile primăverii: lobodă, mărar, salate, spanac, ridichii de lună, pătrunjel, țelina, ceapă verde, topinambur, mazăre de păstăi și alte bunătăți.
Aprilie este luna in care deja vom culege primele legume și frunze pe care vi le vom aduce cu drag la usa, direct din grădină. Înscrierile pentru cutia cu legume de pe Terra vor fi deschise curând așa că fiți cu ochii pe noi.
Relateaza cu drag, Camelia si Tiberiu
04
iunie
2020
[Camelia si Tiberiu] Sosirea verii pe Terra
Sfarsitul acestei primaveri ne-a găsit mandri si satisfăcuți cu roadele muncii depuse în gradina noastra. Cateva culturi au fost intarziate sau pierdute din neatentie, din lipsa de experiența sau din cauze naturale însă învățăturile pe care le-am tras au fost cu mult mai prețioase. Invatam sa ne ghidam după ritmurile naturii în funcție de reușitele și eșecurile culturilor noastre pentru a naviga în aceasta aventura. Iar sezonul se anunta plin de roade.
După ce luna aprilie ne-a lăsat fără rezerve de apa de ploaie pentru irigat, sfarsitul lunii mai ne-a dat mai multă apă decât puteam spera, chiar mai mult decat unele plante aveau nevoie. Observam deja semne de boli legate de umiditatea excesiva din aer si sol la anumite plante ca ceapa de toamna, castraveți și dovlecei. Acest val de ploi ne-a prins pe nepregătite intrucat iazul de 9.000 l la care lucram acum doua saptamani s-a inundat înainte de terminare.
În perioada ploioasa limacsii au fost cei care ne-au pus cele mai mari probleme, inclusiv o specie de limax roșu care nu e nativă dar care adora rasadurile noastre autohtone. Multe plante ca fasolea, ardeiul, gulia și rosiile au fost incetinite din creștere din cauza ca si-au pierdut o parte din frunze. Stratul cu busuioc a fost luat cu asalt fiind preferat de melci. Veștile bune, conform unui studiu, sunt ca plantele atacate eliberează diverse substanțe pentru a se apara de pradatori și astfel devin mai nutritive și mai gustoase. Asta explica gustul inegalabil al legumelor organice țărănești. Am invatat ca orice invazie are un apogeu urmat de un declin pentru ca natura mereu tinde sa se auto echilibreze.
Am avut prima noastra recolta consistenta de sezon: mazarea verde. Iar a doua va fi ajunsa deja in cutiile membrilor noștri dragi la citirea acestor randuri. Patrunjelul, cele doua tipuri, de salată, ceapă verde si loboda arată minunat de bine și sunt numai bune de recoltat. Dovleceii au crescut foarte frumos iar dintre cele trei culori, zucchini black beauty au fost cei mai viguroși și ne vor oferi roadele lor în săptămâna ce urmează. Morcovii sunt și ei la fel de promitatori și vor fi recoltați treptat în diferite etape de dezvoltare. Vom avea morcovi în trei culori, mov, galben și portocaliu pentru diversitate și pentru stimularea apetitului vizual. Rosiile, castravetii și ardeii din solar cresc pe zi ce trece și promit sa recupereze repede după gerul din aprilie: primele fructe sunt deja formate și o mulțime de flori sunt polenizate în fiecare zi.
Plantam cate ceva aproape în fiecare zi iar unele culturi sunt deja la a treia serie. Cateva bunătăți viitoare pe care le-am plantat de curand printre picăturile de ploaie sunt fasolea verde, diverse tipuri de salata de vara, mash sau valeriana, ridichi albe de vară, praz, gulie și multe altele.
Nu mă pot abține sa nu laud avantajele unei grădini fără săpat cu poteci și straturi acoperite cu rumeguș și paie. Acest sistem oferă în primul rând o buna calitate a vieții gradinarului prin faptul ca nu luăm noroi nici pe incaltari nici pe legumele pe care le recoltam și ne permite sa lucram în grădina indiferent de umiditatea de afara.
Mangoldul este cultura care ne-a bucurat cel mai mult. A fost pornita devreme din rasad și a trecut peste toate greutățile climatice și naturale la care a fost supus în timp ce alte plante din jur au fost afectate. Aceasta leguma mai puțin prezentă în piețele din România a fost primită cu bucurie de membrii cutiei noastre. Chiar dacă pare puțin exotica, aceasta leguma se gătește exact ca frunza de spanac iar tulpinile carnoase aduc un plus de valoare într-un ghiveci de legume, la cuptor sau trase la tigaie. Noi îl apreciem foarte mult pentru gust și culoare și il folosim des. Avem o planta uriașă de mangold de 2 metri in solar de unde vom recolta semințe.
Mangoldul va arăta splendid în cutiile cu legume pentru prima livrare, alaturi de ceapa verde, salata, mararul, leusteanul, loboda, menta și mazărea.
Vedeti un pic din povestea Cameliei si lui Tiberiu aici si daca sunteti in Ploiesti puteti sa va alaturati cutiei lor cu Legume de pe Terra si sa primiti saptamanal toate minunatiile din gradina lor „Sphera de pe Terra„.
27
aprilie
2020
[Camelia si Tiberiu] Al doilea val al primaverii
Multitudinea de seminte plantate de noi la inceputul primaverii au devenit plantute puternice si mandre dupa saptamani intregi de ingrijire si rabdare. Pentru mult timp ele s-au uitat pe geamul serei privind la paturile cu paie si compost pregatite pentru ele inca de vara trecuta. Acum a venit momentul transplantarii.
Am amanat acest moment datorita celor doua valuri de inghet care ne-au luat pe nepregatite si care ne-au ofilit mai intai plantele din solar, apoi mai tarziu cativa castraveti pe care i-am transplantat afara. Plantele ofilite de inghet si-au revenit insa au fost incetinite din dezvoltare. Stim ca semintele pe care le vom recupera la toamna din aceste fructe vor fi deja mai adaptate la conditiile de clima si sol de pe terenul nostru si vom avea plante mai puternice de la an la an.
Din cele ce urmeaza a fi transplantate, avem rosii trei tipuri, dovleci si dovlecei cinci soiuri, trei soiuri de ardei si vinete care vor creste incepand din aceasta saptamana in paturile permanente. Pe masura ce gradina de legume s-a inverzit cu noi si noi plante, udatul cu stropitoarea nu mai este practic asa ca am instalat sistemul de picurare pe masura ce gradina s-a extins. Am ales tuburi care picura din 20 in 20 cm indiferent de nevoile de distante de plantare “traditionale” pentru ca ne dorim sa folosim cat mai eficient spatiul gradinii si sa crestem plante in mod intensiv. Natura nu lasa spatii goale intre plante asa ca noi incercam sa imitam acest lucru. Avem fasole urcatoare plantata cu salata de tuns, rosii plantate cu salata de capatana, gulii printre castraveti. O multime de flori si plante aromatice, fata de care Camelia are o deosebita grija si pasiune, vor umple straturile si vor aduce beneficii legumelor noastre.
Folosim bio carbune sau biochar aplicat la baza plantelor pentru a tine cat mai multa fertilitate intr-o suprafata mica. Imi place sa spun ca e ca si cum am construi un New York al micro organismelor din sol chiar la radacinile plantelor.
Stimulam cresterea radacinilor si imbogatim viata din sol cu materialul lichid produs de noua microferma de rame: acestea fac o traba incredibila transformand buruieni si resturi vegetale in humus pur benefic pentru plante.
Cele mai mari dificultatati le-am avut crescand plante din familia cruciferelor: varaza kale, brocoli, gulie, ridichii, pak choi… si asta datorita puricelui negru al verzei. Acestia ne-au distrus deja a doua cultura de brocoli de care eram foarte entuziasmati sa o avem. Am tot asteptat un pradator insectivor sau ca populatia sa se auto-regleze in mod natural si sa decada. In acel moment am aplicat un spray facut de noi pe baza de sapun si plante repelante insa nu am reusit sa ii incetinim indeajuns.
Cultivam pe un teren care a fost arat, erpicidat si avem vecini care folosesc insecticid. Consideram normal ca in primul an de cultura prietenoasa cu natura, o multime de “animalute” infometate sa isi gaseasca camin in gradina noastra. Tot ceea ce putem face este sa continuam sa insamantam cat mai mult asteptand sosirea acelor animalute care manaca animalutele care se hranesc cu varzoasele noastre. Adica stabilirea unui echilibru natural in intre diversele elemente ale ecosistemului.
Avem culturi de ceapa verde, mazare si bob, morcov, salata, loboda si patrunjel care cresc foarte bine afara in gradina extinsa in ciuda vremii schimbatoare. Solarul este pregatit si pus in miscare inca de acum doua saptamani cu culturile de vara: ardei, rosii, castraveti si salata. Tot acolo germineaza si cresc sute si sute de rasaduri asezate in alveole. Pe langa legumele pe care le cunoastem si le apreciem cu totii avem si plante mai putin cultivate pe la noi pentru ca apreciem diversitatea si vrem sa o impartasim. Cateva sunt: spanac catarator, anghinare, castravete lemon, castravete kiwano, rubarba, cardon si multe altele.
Vestile de mai sus sunt impartasite de Camelia si Tiberiu care se pregatesc sa porneasca prima cutie cu legume de pe Terra pentru familiile din Ploiesti.
16
aprilie
2020
Scrisoare Deschisă – Cutia Ţăranului se alătură inițiativei Asociației Eco Ruralis – Sprijinirea țăranilor, o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19
SCRISOARE DESCHISĂ
15 aprilie 2020
Sprijinirea țăranilor – o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19!
O serie de măsuri pentru Guvernul și Parlamentul României – din partea micilor producători împreună cu organizații ale societății civile și cercetători din domeniul agriculturii și alimentației
Dacă în prezent ne confruntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară. Țăranii și țărăncile, producătorii locali mici și mijlocii, fermele de familie din România și din întreaga lume asigură accesul la hrană atât în satele lor, în familiile lor, cât și în orașele de proximitate. Lanțurile scurte alimentare și economia locală nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, dar reprezintă chiar soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită. De asemenea, susținerea acestora reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare locală pe termen lung și o plasă de siguranță pentru potențiale alte situații de criză.
Apreciem ca fiind deosebit de important ca autoritățile publice să mențină piețele țărănești funcționale în continuare, în condiții de siguranță adaptate pandemiei. Avem nevoie de sprijinul autorităților în continuare, ca producătorii să poată continua să vină în piețe și să vândă în condiții de igienă și siguranță, atât pentru ei, cât și pentru consumatori. Piețele țărănești publice sunt principala modalitate de desfacere directă a produselor de la micii producători. Sunt importante pentru că asigură hrană la prețuri corecte pentru producători dar și pentru consumatori, inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile și vârstnicii cu pensii reduse. De asemenea, numeroasele inițiative alternative de livrare directă de la producători la consumatori, precum și proiecte alimentare locale și regionale demonstrează relevanța și sustenabilitatea lanțurilor alimentare scurte.
Având în vedere capacitatea de netăgăduit a țăranilor și a micilor producători de a hrăni consumatorii, dar și riscurile asociate cu pandemia Coronavirus, politicile publice trebuie acum să se concentreze și pe sprijinirea acestora, precum și pe sprijinirea consumatorilor săraci și a celor din categoriile de vârstă vulnerabile (în mod special vârstnicii), pentru a combate consecințele crizei. În acest sens, semnatarii acestei scrisori deschise propun măsuri concrete guvernului și autorităților relevante ce pot fi implementate în perioada imediat următoare.
***
I. Accesul la piață și desfășurarea activității agricole a micilor producători:
1. Menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe sau sate precum și magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice cât și cele administrate de administratori privați. De asemenea propunem să fie alocate fonduri la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor private și Guvern – pentru igiena și siguranța producătorilor, inclusiv pentru echipamente de protecție (măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc.). Nu în ultimul rând este necesară promovarea piețelor în mediul public, ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori să se alimenteze (și) pe perioada crizei.
2. Lanțurile de aprovizionare scurte (locale) precum inițiativele individuale și de grup pentru vânzare de alimente la domiciliu, organizate de mici producători să fie sprijinite și promovate:
a) prin permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19;
b) prin punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora pe perioada restricțiilor legate de Covid 19 și cel puțin 3 luni după aceea.
3. Sprijinirea producătorilor pastorali, afectați în mod special de restricțiile împotriva Covid-19, respectiv a crescătorilor de animale rumegătoare mici (ovine și caprine) și a apicultorilor pentru a-și desfășura activitățile de transhumanță și pastoralism și pentru accesul la piață.
4. Menținerea calendarului de plăți ale subvențiilor PAC și asistarea offline și online a beneficiarilor în procesul de obținere a subvențiilor. De asemena, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.
5. Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare. Totodată garantarea prețurilor corecte pentru producători de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către instituțiile abilitate din subordonarea directă a Ministerului, stabilite în urma consultării cu asociațiile de producători.
6. Realizarea de investiții publice din partea Ministerului Agriculturii, cu contribuții la nivelul autorităților județene și locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători. Această investiție este una de importanță critică și cu rol strategic pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate și altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieței de către aceștia, precum și accesul la hrană sănătoasă, proaspătă și locală pentru consumatori.
7. Actualizarea și îmbunătățirea reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a permite/facilita achizițiile publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine instituționale, aziluri etc.), cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice, odată cu redeschiderea lor.
8. Reintroducerea (și monitorizarea) obligativității aprovizionării din lanțuri alimentare scurte în rândul marilor magazine alimentare.
II. Problema muncitorilor din agricultură:
9. Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație. Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei. Obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, incluzând următoarele propuneri specifice:
a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;
b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;
c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (de ex., controale la nivelul angajatorilor, fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazđă);
d) Înființarea unor linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.
10. Întărirea eforturilor pentru a soluționa cazurile de repatriere pentru cetățeni români – muncitori sezonieri migranți în agricultură, alimentație și alte servicii esențiale, cetățeni blocați în țările gazdă, care au pierdut locurile de muncă și au semnalat nevoia de asistență pentru repatriere, aflându-se în situații dificile.
11. Protejarea lucrătorilor agricoli prin menținerea locurilor de muncă și a veniturilor aferente, care să asigure o continuare a activității acestora în situația de urgență, pentru garantarea sănătății și siguranței alimentare a tuturor cetățenilor.
III. Îmbunătățirea transparenței decizionale și includerea micilor producători și a societății civile în luarea deciziilor atât pe termen scurt, cât și în perspectivă:
12. Includerea asociațiilor de mici producători, a societății civile, a organizațiilor și instituțiilor de cercetare active în domeniul agriculturii și alimentației în structuri de dialog și de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, împreună cu alte autorități relevante la nivel regional și local, pentru luarea celor mai bune decizii legate de securitatea și siguranța alimentară în contextul crizei Covid-19, dar și pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector pe termen lung.
***
E vremea, mai mult ca niciodată, ca Guvernul și Parlamentul României să înțeleagă că hrana locală, sănătoasă, nutritivă obținută de micii producători și țărani, precum și accesul populației la aceasta, la prețuri accesibile, înseamnă o economie locală puternică și o securitate alimentară sustenabilă.
În speranța deschiderii unui dialog constructiv, în care să discutăm detaliat măsurile enumerate mai sus, precum și alte propuneri pe termen mediu și lung, cu posibilitatea integrării lor în strategiile/acțiunile de reacție a Guvernului și Ministerului Agriculturii la actuala criză, vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate și așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră la prezenta scrisoare.
Persoane de contact:
Ramona Duminicioiu – membră a Comitetului de Coordonare a EcoRuralis, tel.: 0746.337.022, e-mail: ramona@ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com
Raluca Dan – secretariat EcoRuralis, tel.: 0728.357.367, e-mail: raluca@ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com
Scrisoare deschisă realizată și transmisă de:
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali (www.ecoruralis.ro)
Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPIS (www.romapis.ro)
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT (www.asatromania.ro)
Asociația Ființa Rurală – inițiativa Cutia Țăranului (www.cutiataranului.ro)
WWF România (www.wwf.ro)
Asociația Hosman Durabil (www.moara-veche.ro)
Slow Food Cluj Transilvania
Rural Development Research Platform (www.rdrp.ro)
Proiectul de cooperare Just Food
Fundația ADEPT (www.fundatia-adept.org)
15
martie
2020
Vesti primavaratice de la Prietenii Permaculturii
Dragi nostri,
Ne bucuram sa va dam vesti despre ce se mai intampla prin gradinile si gospodariile producatorilor nostri. 🙂 . Va spunem, de data aceasta, despre Prietenii Permaculturii.
„Am inceput pregatirile si gradinaritul de inceput de primavara. Am facut in plus fata de anul trecut inca trei solarii si le-am umput cu bunatati de sezon. Sunt pozitiv ca vom avea produse minunate si mai diversificate decat anul trecut la cutia noastra din acest sezon. Intentioam si sa incepem mai repede livrarile anul acesta. Oricum, anuntam din timp cand incep – prima data sa se faca bunatatile pentru o cutie bogata si diversificata. Noi lucram din zori, cu spor :)).
Povestea de anul asta incepe cam asa: anul trecut am construit solariile la Horatiu si la Adriana, la Padureni. Anul acesta le-am facut la noi, la Iclozel- cum e normal, frateste :).
Au devenit interesati si alti oameni de solariile geo-dome pe care le construim, asa ca s-au facut mai multe – a fost un mic workshop. Pozele sunt de la Iclozel. Eu am inceput putin mai repede semanatul in solarii, avand in vedere ca ale mele erau gata primele :).
La Iclozel sunt trei solarii de 50 m2 si trei de 24 m2 semanate cu verdeturi, ridichi spanac, ceapa verde, salate de mai multe feluri.
La Padureni sunt doua solarii care vor fii umplute in viitorul apropiat, pentru putin decalaj, punand cam aceleasi verdeturi, poate din alte seminte. Daca vine putin soare incepem semanatul afara, in ambele locatii. Suntem impreuna in continuare in ceea ce facem si la Iclozel si la Padureni.
Avand in vedere ca la Iclozel anul trecut a batut ghetata, nu stim exact ce unde se face cel mai bine, asa ca am facut rost de foarte multe seminte de toate felurile si vrem sa punem cate putem in ambele gradini anul acesta. Lucram cam doua hecatre de teren impreuna acum. Credem ca va fi un sezon mai diversificat si mai bun anul acesta. Facem experimente si cu tehnologia plasmatica, ne ajuta la cresterea mai sanatoasa si naturala a legumelor.” ne spune Zsolt.
pregatim lemnul pentru rame 
ramele domului 
prinde forma, incet si sigur 
mulcim pamantul cu paie 
semintele viseaza <3 
muuulte bunatati pentru anul acesta 🙂 
aici e mulcit pamantul cu carton 
iaca domul 🙂 
Ramaneti aproape de Cutia Taranului pentru a afla noutatile si a fi la curent cu momentul in care reincep Prietenii Permaculturii livrarea.
25
aprilie
2019
Familia Moga: noutatile primaverii 2019
Salutare, prieteni!
Primavara lui 2019 a venit proaspata si pamantul asteapta „sa coaca” roadele noi.
Noi, familia Moga am decis ca anul acersta sa fie mai bun, mai rodnic decat precedentul. Asadar in ianuarie Horatiu a inceput constructia unei sere – geodom, unde sa avem rasaduri si nu numai. Noi locuind intr-o zona mai rece, gogosarii nu prea apucau sa se inrosesca – de pilda.
Vrem sa imbinam agricultura clasica cu tehnicile perma-culturale.
Dupa finalizarea serei am pregatit paturile inaltate unde urma sa punem semintele. Intai am sapat pamantul si apoi am adaugat : lemne groase si putrede, rumegus, paie, aschii de lemn, gunoi de grajd, alt strat de paie, iar gunoi si apoi am presarat puzderie de canepa.
In paturi am plantat ridichi, gulii, sfecla rosie, varza, varza de Bruxelles, brocoli, ardei, rosii, busuioc, salata, spanac. In alveole am pus: rosii (clasice dar si galbene si negre), ardei (iuti, kapia, grasi, gogosari), praz, vinete, busuioc, varza.
Eu (Adriana) imi doresc sa experimentez mai mult cu plante aromatice: lamaita, coriandru, maghiran, oregano, menta, busuioc (mai multe soiuri), pe langa lavanda care este deja in anul 5.
De asemenea dorim sa testam si plante „deosebite” a caror seminte le-am procurat de pe un grup de pe iubitori de seminte libere; cucamelon, sofran, tulsi, ardei iuti chinezesti.
In gradina am facut straturi de ceapa, usturoi, morcovi, patrunjel, pastarnac, salata, spanac. Am plantat mult dovleac placintar, dovlecei clasici, galbeni si italienesti Trombetta d’Albenga. Tot soi italienesc am plantat si castraveti – care promit a fi lungi de 30 cm.
Din anii precedenti am inceput sa facem compost, bucurandu-ne de rezultate aceasta primavara. Ne-a iesit mult datorita maciuliilor de floarea-soarelui de ulei, resturilor alimentare din casa, ceea ce am greblat in gradina, hartie, alternate cu straturi de iarba verde. Uneori am udat de noi, alteori de ploaie si apoi de zapada.
Ne dorim un an bogat si sa impartim abundenta cu voi. 🙂
Ramaneti aproape si nu ezitati sa ne dati un semn, oricare ar fi acela, si poate sa ne vizitati, chiar inainte de a incepe livrarea cutiilor.
Cu drag,
Adriana, Hotatiu si al nostru voinic Stefan, care acum alearga liber prin iarba verde.
17
mai
2018
Nicolas de Castelnau: In vizita la Ildi si Levente
De aproape un an, familia noastra este inrolata in proiectul Cutia Taranului si primeste cutia cu legume (si uneori cu fructe) de la Ildiko si Levente.
In mod ironic, cred ca sistemul asta de cos taranesc este mai raspandit in Europa de Vest. In timpul in care noi am locuit in Franta, intr-adevar la munte, nu am gasit nici o “AMAP” (acronimul local) legumicula in zona respectiva. Dar cand ne-am intors in Romania, printr-un coleg, am aflat de Cutia Taranului si, fiind un loc liber la Levente si Ildiko, ne-am abonat si am fost convinsi foarte repede.
Fiind personal destul de atras de permacultura, am mai vorbit cu Levente, care mi-a explicat ca ei nu folosesc decat ingrasaminte agreate bio, gen alge si avand si legatura cu un sat apropiat de Chesau, mi s-a propus sa mergem sa vizitam ferma lor. Recent, cand Levente mi-a explicat despre sistemul lor de irigatie pentru culturi, fiindca atunci era inca seceta, m-a facut si mai curios.
Asa ca duminica trecuta, dupa ce am stabilit impreuna cu doua zile inainte vizita, m-am pornit la drum cu 2 baietei si un prieten, si am fost primiti de Levente, Ildiko, fiica lor si inca cativa caini simpatici din ferma lor.
Ei ne-au aratat lacurile lor create pentru irigatie, cele trei sere, dintre care una dispune chiar de o mare centrala pe lemne, care permite iarna cresterea unor culturi mai sensibile la frig. Culturile in sere sunt intercalate (diversitatea e mare) ca sa incapa cat mai multe si, desigur, o irigatie bine pusa la punct ajuta mult.
Am fost si afara, in gradina, unde am vazut diverse straturi. Munca este bine gandita, aratul fiind intotdeauna perpendicular cu panta ca sa se evite cat mai mult eroziunea.
Gazdele noastre ne-au facut o foarte mare bucurie cu primele capsuni, in special copiilor, si recunosc ca m-am simtit ca un copil, mai exact, m-a intors in copilarie… cand eram copil, imi placeau mult perele, piersicile, ciresele, capsunile, dar in timp le-am apreciat tot mai putin, intr-o mare parte, m-am cam lasat de fructe. Destul de recent mi-am dat seama, discutand cu oameni care s-au intors din Republica Moldova, Ukraina, Serbia, etc, ca in UE fructele si legumele si-au pierdut cea mai mare parte din gust, si probabil, si din componentele lor nutritive. (Romania are inca putin intarziere in privinta asta fata de nucleul istoric din vestul Europei, dar cu “ajutorul” supermarketurilor face pasi repezi in directia aceasta).
De fapt e o problema mai generala, nu o sa intru in multe detalii despre patentarea semintelor traditionale si a catalogului de seminte UE, necesitatea de a dovedi ca o varietate are caracteristici deosebite pentru a putea fi patentata si atunci comercializata, faptul ca o varietate este foarte bine adaptata unei zone nu este suficient pentru a o face deosebita…
In fine, s-a mers mult catre uniformizare, catre calibrare, catre rezistenta deosebita la transport si depozitare, evident catre chimicale sub orice forma, plus ferme tot mai gigantice, iar esentialul s-a pierdut pe drum…
Dar revin, duminica am degustat capsune destul de mici, cu marimi si forme uneori neuniforme, multe nu erau total coapte (si nu numai din faptul ca baiatul nostru de 5 ani s-a distrat enorm recoltand el insusi o parte din ele), de fapt nu erau nici pe jumate rosii, dar aveau un gust, o aroma, o prospetime care ne faceau sa nu ne putem opri din mancat. Probabil organismul nostru a preluat controlul si tot mai voia vitamine, nutrienti, antioxidanti…
Acum promit ca nu mai cer in viata mea fructe mari si aratoase ca in supermarket, prefer sa fie mici, gustoase si sanatoase!
Levente ne-a mai explicat sistemul lui foarte destept pentru a cultiva capsuni bio, fara chimicale, si fara sa fie confruntat cu boli, ciuperci, etc. Pur si simplu dupa perioada de recoltare, el taie partea aeriana a plantelor de capsuni, care vor creste la loc inainte de recoltarea urmatoare.
In concluzie, aici este o ferma unde se lucreaza cu cap, zi lumina pentru a oferi o mare diversitate de produse vegetale pentru apoximativ 60 de familii, pe modesta suprafata de 5 hectare.
Desigur, nici noua nu ne este intotdeauna usor, mai ales de cand s-a revenit la o livrare pe saptamana. Ne este uneori greu sa pregatim toate legumele primite, cand este asa de tentant sa alegem semipreparate din supermarket-uri, atragatoare, care nu necesita efort sau timp lung de pregatire, dar, nu sunt, nici pe departe, la fel de sanatoase.
Asa ca si cu ajutorul apropiatilor care primesc si ei ceva legume, incercam sa diversificam retetele sau chiar sa combinam creativ unele alimente cu legume.
In final, dorim sa multumim familiei lui Levente si Ildiko, fiindca ne dau mai mult decat mancare, ne si transmit pasiunea lor pentru a creste produse bune si sanatoase, si asa, ajuta familia noastra sa ramana mai sanatoasa decat daca nu am primi mancare de la ei.
–
Autor: Nicolas de Castelnau, membru al cutiei cu legume de la Ildi si Levente.
Editare text: Larissa Bondan
09
august
2017
Un pic mai mult despre maturarea carnii de vita
Mai multi prieteni ne-au intrebat ce inseamna maturarea carnii de vita si care este varsta animalelor sacrificate.
Gasiti primele informatii despre maturarea carnii de vita si felul in care ferma de la Racovita o face chiar in descrierea lor.
Noi sacrificam taurasi sub doi ani dar tocmai aici sta secretul maturari, nu prea are importanta varsta ci procesul de maturare in functie de diferite criteri.
Sorin Popa de la Ferma de vaci de la Racovita
El Capricho este numele fermei în care se spune că se produce cea mai bună carne de vită din lume, denumită de spanioli buey. Cel care deține afacerea localizată în satul spaniol Jimenez de Jamuz, Jose Gordon, se ocupă cu creștere animalelor de peste 30 de ani și a reușit să se impună pe piața internațională cu ajutorul unei tehnici atent studiate și printr-o maturare pe termen lung a fiecărei bucăți de carne.
Vacile în care a investit Gordon sunt din rase locale mai puțin cunoscute, ceea ce atrage și mai mult atenție asupra fermei spaniole. Astfel, fermierul crește Rubia Gallega (Galician Red – engl., Roșie de Galicia – trad. rom.), o rasă de taurine specifică regiunii Galicia din nordul Spaniei. În completare, rasa Sayaguesa, cunoscută și ca vaca Zamorana după numele comunității spaniole Zamora.
În loc să sacrifice vițeii la vârste fragede, fermierul spaniol și-a format singur un ritual, astfel că animalele ajung la abator chiar și la venerabilele vârste de 15 ani.
”Vârsta de sacrificare nu are nici o legătura cu greutate, ci totul se vede, se simte. Există un anumit moment în viața taurinelor când ating nivelul perfect de grăsime, de forță. Atunci se face sacrificare. Două-trei săptămâni mai târziu, este tardiv. Fiecare animal are propriul său ceas biologic”, le-a explicat Jose Gordon jurnaliștilor britanici ajunși recent la ferma sa din Jimenes de Jamuz. De altfel, ziariștii au fost uimiți să guste o friptură pregătită dintr-un taur sacrificat la vârsta de 13 ani, o carne foarte fragedă și cu un gust autentic de…sălbatic.
Savoarea cărnii din ferma spaniolă este completată de faptul că, după sacrificare, hălcile sunt păstrate pentru maturare într-un beci cu climă controlată. Vita se ține, în medie, 90 de zile pentru o intensificare a aromei, dar crescătorul recunoaște că are bucăți de carne pe care le are la păstrare de peste 10 ani.
Ferma lui Jose Gordon este completată de un restaurant unde se servește cea mai bună carne de vită din lume, iar în perioada 19-20 septembrie, delicatesa va putea fi testată și în Londra, la un târg dedicat cărnii și produselor din carne, denumite Meatopia.
Sursa: Agrointel
Daca aveti alte intrebari legate de maturare
17
iulie
2017
