Uncategorized – Cutia Țăranului

Iulia

aprilie

2020

Scrisoare Deschisă – Cutia Ţăranului se alătură inițiativei Asociației Eco Ruralis – Sprijinirea țăranilor, o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19

Publicat de Iulia | aprilie 16, 2020

SCRISOARE DESCHISĂ

15 aprilie 2020

Sprijinirea țăranilor – o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19!

O serie de măsuri pentru Guvernul și Parlamentul României – din partea micilor producători împreună cu organizații ale societății civile și cercetători din domeniul agriculturii și alimentației

Dacă în prezent ne confruntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară. Țăranii și țărăncile, producătorii locali mici și mijlocii, fermele de familie din România și din întreaga lume asigură accesul la hrană atât în satele lor, în familiile lor, cât și în orașele de proximitate. Lanțurile scurte alimentare și economia locală nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, dar reprezintă chiar soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită. De asemenea, susținerea acestora reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare locală pe termen lung și o plasă de siguranță pentru potențiale alte situații de criză.
Apreciem ca fiind deosebit de important ca autoritățile publice să mențină piețele țărănești funcționale în continuare, în condiții de siguranță adaptate pandemiei. Avem nevoie de sprijinul autorităților în continuare, ca producătorii să poată continua să vină în piețe și să vândă în condiții de igienă și siguranță, atât pentru ei, cât și pentru consumatori. Piețele țărănești publice sunt principala modalitate de desfacere directă a produselor de la micii producători. Sunt importante pentru că asigură hrană la prețuri corecte pentru producători dar și pentru consumatori, inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile și vârstnicii cu pensii reduse. De asemenea, numeroasele inițiative alternative de livrare directă de la producători la consumatori, precum și proiecte alimentare locale și regionale demonstrează relevanța și sustenabilitatea lanțurilor alimentare scurte.

Având în vedere capacitatea de netăgăduit a țăranilor și a micilor producători de a hrăni consumatorii, dar și riscurile asociate cu pandemia Coronavirus, politicile publice trebuie acum să se concentreze și pe sprijinirea acestora, precum și pe sprijinirea consumatorilor săraci și a celor din categoriile de vârstă vulnerabile (în mod special vârstnicii), pentru a combate consecințele crizei. În acest sens, semnatarii acestei scrisori deschise propun măsuri concrete guvernului și autorităților relevante ce pot fi implementate în perioada imediat următoare.

***

I. Accesul la piață și desfășurarea activității agricole a micilor producători:

1. Menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe sau sate precum și magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice cât și cele administrate de administratori privați. De asemenea propunem să fie alocate fonduri la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor private și Guvern – pentru igiena și siguranța producătorilor, inclusiv pentru echipamente de protecție (măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc.). Nu în ultimul rând este necesară promovarea piețelor în mediul public, ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori să se alimenteze (și) pe perioada crizei.

2. Lanțurile de aprovizionare scurte (locale) precum inițiativele individuale și de grup pentru vânzare de alimente la domiciliu, organizate de mici producători să fie sprijinite și promovate:

a) prin permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19;

b) prin punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora pe perioada restricțiilor legate de Covid 19 și cel puțin 3 luni după aceea.

3. Sprijinirea producătorilor pastorali, afectați în mod special de restricțiile împotriva Covid-19, respectiv a crescătorilor de animale rumegătoare mici (ovine și caprine) și a apicultorilor pentru a-și desfășura activitățile de transhumanță și pastoralism și pentru accesul la piață.

4. Menținerea calendarului de plăți ale subvențiilor PAC și asistarea offline și online a beneficiarilor în procesul de obținere a subvențiilor. De asemena, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.

5. Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare. Totodată garantarea prețurilor corecte pentru producători de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către instituțiile abilitate din subordonarea directă a Ministerului, stabilite în urma consultării cu asociațiile de producători.

6. Realizarea de investiții publice din partea Ministerului Agriculturii, cu contribuții la nivelul autorităților județene și locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători. Această investiție este una de importanță critică și cu rol strategic pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate și altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieței de către aceștia, precum și accesul la hrană sănătoasă, proaspătă și locală pentru consumatori.

7. Actualizarea și îmbunătățirea reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a permite/facilita achizițiile publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine instituționale, aziluri etc.), cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice, odată cu redeschiderea lor.

8. Reintroducerea (și monitorizarea) obligativității aprovizionării din lanțuri alimentare scurte în rândul marilor magazine alimentare.

II. Problema muncitorilor din agricultură:

9. Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație. Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei. Obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, incluzând următoarele propuneri specifice:

a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;

b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;

c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (de ex., controale la nivelul angajatorilor, fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazđă);

d) Înființarea unor linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.

10. Întărirea eforturilor pentru a soluționa cazurile de repatriere pentru cetățeni români – muncitori sezonieri migranți în agricultură, alimentație și alte servicii esențiale, cetățeni blocați în țările gazdă, care au pierdut locurile de muncă și au semnalat nevoia de asistență pentru repatriere, aflându-se în situații dificile.

11. Protejarea lucrătorilor agricoli prin menținerea locurilor de muncă și a veniturilor aferente, care să asigure o continuare a activității acestora în situația de urgență, pentru garantarea sănătății și siguranței alimentare a tuturor cetățenilor.

III. Îmbunătățirea transparenței decizionale și includerea micilor producători și a societății civile în luarea deciziilor atât pe termen scurt, cât și în perspectivă:

12. Includerea asociațiilor de mici producători, a societății civile, a organizațiilor și instituțiilor de cercetare active în domeniul agriculturii și alimentației în structuri de dialog și de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, împreună cu alte autorități relevante la nivel regional și local, pentru luarea celor mai bune decizii legate de securitatea și siguranța alimentară în contextul crizei Covid-19, dar și pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector pe termen lung.

***

E vremea, mai mult ca niciodată, ca Guvernul și Parlamentul României să înțeleagă că hrana locală, sănătoasă, nutritivă obținută de micii producători și țărani, precum și accesul populației la aceasta, la prețuri accesibile, înseamnă o economie locală puternică și o securitate alimentară sustenabilă.

În speranța deschiderii unui dialog constructiv, în care să discutăm detaliat măsurile enumerate mai sus, precum și alte propuneri pe termen mediu și lung, cu posibilitatea integrării lor în strategiile/acțiunile de reacție a Guvernului și Ministerului Agriculturii la actuala criză, vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate și așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră la prezenta scrisoare.
Persoane de contact:

Ramona Duminicioiu – membră a Comitetului de Coordonare a EcoRuralis, tel.: 0746.337.022, e-mail: ramona@ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com
Raluca Dan – secretariat EcoRuralis, tel.: 0728.357.367, e-mail: raluca@ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com

Scrisoare deschisă realizată și transmisă de:
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali (www.ecoruralis.ro)
Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPIS (www.romapis.ro)
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT (www.asatromania.ro)
Asociația Ființa Rurală – inițiativa Cutia Țăranului (www.cutiataranului.ro)
WWF România (www.wwf.ro)
Asociația Hosman Durabil (www.moara-veche.ro)
Slow Food Cluj Transilvania
Rural Development Research Platform (www.rdrp.ro)
Proiectul de cooperare Just Food
Fundația ADEPT (www.fundatia-adept.org)

Ronen

mai

2019

Sacose textile pentru livrare de la familia Gergely

Publicat de Ronen | mai 11, 2019

Folosirea sacoselor de plastic de catre producatorii Cutia Taranului pare sa fie un subiect popular de conversatie. Este ceva ce vrem sa vedem imbuntatit in intreg proiectul nostru.

Cu cateva luni in urma familia Gergely a decis sa faca ceva in legatura cu asta. Au facut, lucrat de mana si pe cheltuiala lor (material si munca), la fara nici un cost suplimentar pentru membrii cutiei lor, cate doua pentru fiecare familie, sacose textile si au inceput sa livreze produsele in acestea. Am aplaudat initiativa lor, fiind primii in proiectul nostru care au trecut la fapte in acest sens, pentru cutiile cu legume.

Cu cateva saptamani in urma, Eniko si Janos ne-au sunat sa ne spuna ce s-a intamplat de atunci incoace. Unii membrii au uitat de sacose, le-au ratacit, pierdut… sau nu le-au returnat pentru a fi refolosite de la o livrare la alta. Astfel, dna Gergely a cumparat din nou material si a cusut noi sacose pentru a le inlocui, din nou pe cheltuiala lor… si multe dintre aceste nu au mai fost innapoiate la livrari. Pentru unii dintre membrii lor au facut al 3-lea sau 4-lea rand de sacose in acest fel. S-au gasit in situatia de a continua sa faca sacose sa tina pasul cu membrii cutiei care le-au pierdut. Azi ne-au informat ca pentru unii au facut inclusiv a 5-a tura de sacose si ca ei nu mai pot continua in acest fel.

Asadar, in ce situatie am ajuns?!

„Noua” ca grup (in acest caz grupul membrilor acestei cutii) ne pasa CU ADEVARAT de plastic si reciclare?
„Ne” pasa vreun pic, avem grija, dar nu vrem CU ADEVARAT sa depunem efort in asta? Caz in care… ce inseamna defapt „grija”?
Sunt cei care vorbesc despre reciclare, grija pentru natura etc. o minoritate careia chiar ii pasa? Restului din grup nu le pasa? (Si dat fiind natura social media, ma intreb, daca celor care vorbesc despre asta chiar le pasa sau gasesc satisfactie in a vorbi doar despre subiect?)
Putem sa incurajam oamenii sa actioneze mai responsabil? Daca da, cum?

TU ce ai face in aceasta situatie?

Ronen

mai

2019

Hand Made Textile Bags from Gergely Family

Publicat de Ronen | mai 11, 2019

The use of plastic bags by Cutia Taranului producers seems to be a popular subject of conversation. It is something we want to see improved throughout Cutia Taranului.

A few months ago Gergely family decided to do something about it. They made (hand-made) at their own expense of material and work (at no cost to members) textile bags and started delivering their produce in them. We applauded their initiative.

A few weeks ago Eniko and Janos shared with us what has happened since. Some members forgot about the bags, lost them … and did not return them for reuse. So Eniko and Janos made replacement bags … and those also disappeared. For some members they were making bags for the 3rd or 4th time. They were finding themselves continuously making bags to keep up with members who lose bags. Now they informed us that they are making a 5th around of bags and that they can’t continue to do this.

So where does that leave us?

Do „we” as a group (in this case the group of members of this specific box) REALLY care about plastic and recycling?
Do „we” care a little bit, but aren’t REALLY willing to put effort into it? In which case what does „caring”mean?
Are the who people speak out about this a small minority who really care? Do the rest of the people not care? (And given the nature of social media I wonder if those who speak out really do care or are they finding satisfaction through speaking?)
Can we encourage people to act more responsibly? If so how?

What would you do in this situation?

Iulia

iunie

2017

Este carnea sigura?

Publicat de Iulia | iunie 23, 2017

De cand am introdus diversele cutii cu carne am fost intrebati de mai multe ori despre siguranta carnii. Este sigura? Sunt animalele testate? Cum este urmarita calitatea si siguranta? Vreau sa ma folsesc de aceasta oportunitate sa raspund la aceasta intrebare pe larg si in spiritul Cutiei Taranului.

Aceste intrebari implica prezumtia ca mancarea reglementata si monitorizata de autoritatile centrale in industria alimentara este sigura. Este acesta intradevar adevarat? As spune ca nu, nu este. Media furnizeaza exemple despre probleme legate de siguranta si sanatatea alimentara, probleme care apar in ciuda reglementarilor.

E nevoie sa facem un pas inapoi si sa ne amintim de ce avem nevoie de reglementari pentru alimente in primul rand. Raspunsul este legat de scara la care se produc alimentele. Este o mare diferenta intre a produce mancare la scara mica in ferma si a produce la scara industriala. In fermele mici exista o relatie directa intre fermieri si ecosistemul care ii sustine: sol, plante apa, animale etc. In productia industriala aceste relatii direct lipsesc. Fermierii sunt inlocuiti de lucratori pe salariul minim, manageri si actionari. In sistemul industrial motivatia este sa maresti profitul print eficientizarea productiei si reducerea costurilor acesteia.

Acum intrebati-va: Acelor muncitori care fac o munca repetitiva, plictisita pentru salariul minim le pasa de calitatea mancarii pe care o produc? Le pasa managerilor si actionarior care cauta maximizarea profitului? Daca ar fi sa ii intrebam probabil ca ar raspunde ca da, le pasa, insa in realitate pur si simplu nu se poate sa le pese. Nu este vina nimanui si nu e vorba ca implica rautate. Stimulentele sistemului industrial implica calitate scazuta si siguranta minima. Mancarea va fi doar atat de buna si atat de sigura cat e necesar sa fie vanduta in timp ce profiturile sunt maximizate. Aceasta este natura „bestiei”.

Acestea sunt motivele pentru care e nevoie de inspectii si reglementari. Ele sunt masuri disciplinare care tine sub control sistemul industrial slab motivat. Insa chiar si reglementarile elaborate si impuse reduc doar probabilitatea aparitiei unor probleme, nu exista garantii cand vine vorba despre siguranta. un lucru este, in mod ironic, garantat: mancarea care rezulta din sistemul industrializat pierde cele mai importante calitati: prospetim, vitalitate si nutrienti. Cu cat mancaera este mai vie si vitala cu atat mai multa viata are in ea. Cu cat are mai multa viata in ea, cu atat este mai perisabila. Pentru sistemul industrial cea mai buna metoda de a asigura siguranta alimentara este sa o sterilieze, sa scoata vitalitatea din ea astfel incat sa poata fi pastrata, transportata si adusa la rafturi. Astfel mancarea a ajuns sa arate bine in loc sa fie buna.

Producatorii de la Cutia Taranului nu sunt producatori industriali. Sunt familii care lucreaza sa creasca si sa pregateasca mancare pentru ele insele si membrii lor. Traiul lor este direct legat de calitatea produselor lor. Sunt motivati intrinsec sa le pese de calitatea produselor proprii. Nu au nevoie de un inspector care se ii supravegheze si sa le reamintesca ca e nevoie sa furnizeze mancare sanatoasa – ei stiu asta cu fiecare fibra a fiintei lor. Cheia pentru mancare buna este mai multa grija, nu mai multe reglementari.

Imi reamintesc in mod constant si as vrea sa va reamintesc si dvoastra sa nu gandim despre Cutia Taranului ca la o alternativa pentru sistemul alimentar industrializat. In loc de asta, ganditi-va la Cutia Taranului ca aliternativa la bunicii si unchii de la tara. Cand ii vizitati, va trimiteau acasa cu plasele pline cu legume, pui proaspat taiati si oua. Erau ei preocupati de reglementari alimentare cand va ofereau in dar fructele muncii lor?

In orice caz, suntem de acord ca atunci cand e vorba de carne, e nevoie de si mai multa grija. Ceea ce sugeram acum producatorilor de carne este:

Sa imbunatateasca continuu conditiile de crestere, mancare si trei ale animalelor. O viata buna si sanatoatasa pentru animal sunt buni indicatori pentru calitatea si siguranta carnii.
Sa sacrifice animalele cat mai aproape de livrare astfel incat timpul de pastare sa fie minim (oricum ar fi, proaspata sau inghetata).
Sa pastreze curatenia si bunele practici de sanitatie atunci cand sacrifica si proceseaza animalele.
Sa faca testele veterinare pentru animalele mari (precum porci, vitei) si sa faca rezultatele acestor analize disponibile pentru membrii care intreaba despre ele.
Sa livreze carnea calda (proaspata la taiere) sau inghetata – nimic intre astea. Producatorii nu pot intotdeuna sa mentina acest „standard”, insa in mod constant merg mai aproape de el.

Se poate face ceva in plus?

Probabil. Acesta este momentul in care, dvoastra, ca membri, va intrati in rol. In sistemul industrial nu aveti vreun cuvant, puteti cumpara mancarea sau nu. La Cutia Taranului aveti oportunitatea sa fiti implicati in mod direct. Puteti vizita fermele. Puteti vedea cum sunt crescute si ingrijite animalele. Puteti vedea cum sunt sacrificate si transate animalele. Puteti adresa intrebari si oferi feedback. Puteti (respectuos) oferi idei de imbunatatire. Puteti comunica cu noi (organizatorii) si in viitor planificam sa fie posibil sa comunicati cu alti membri. Daca puteti ajuta un producator sa aduca imbunatatiri vom comunica acele imbunatatiri si altor producatori.

Nu exista garantii, responsabilitatea cade pe noi toti, incuzandu-va pe dvoastra care alegeti sa va alaturati unei cutii. Daca va pasa cu adevarat de calitatea mancarii care va este livrata, Cutia Taranului reprezinta de fapt o oportunitate pentru a face efectiv ceva in legatura cu asta. Va incurajam sa avet grija si sa intrebati despre calitatea produselor pe care le primiti si apoi sa luati decizii informate. Este de asemenea in regula daca nu doriti sa va asumati responsabilitatea, insa nu asteptati ca altcineva sa o faca pentru dvoastra, nimeni nu o poate face. Felul in care va pasa este ceva ce doar dvoastra puteti face.

Ronen

noiembrie

2016

Ce spuneti de o cutie cu vin?

Publicat de Ronen | noiembrie 24, 2016

Cu cateva zile in urma Iulia isi exprima dorinta de a bea un vin rosu bun, de casa, si curand dupa asta am inceput o conversatie despre posibilitatea unei cutii cu vin la Cluj Napoca.

In prima mea vizita in Romania (acum 7 ani… wow!) am avut sansa sa gust un vin rosu de casa simplu si bun. Gazda voia sa ma impresioneze si a refuzat sa imi dea sa beau apa… doar vin (era in jurul Craciunului) si astfel am ajuns si baut pentru prima data in viata. Dupa ce m-am mutat in Romania am fost dezamagit ce ceea ce am gasit in supermarket. Chiar daca exista o mare varietate de vinuri romanesti (da, local!) cele mai multe vinuri pe care le-am gustat au un gust neplacut provocat se pare de folosirea excesiva a sulfatilor.

De atunci incoace am gustat alte vinuri de casa simple si bune. Am gustat si alte vinuri mai elaborate, rosii su albe, tot facute de casa. Am gustat mai multe varietati de tuica, dar nu sunt un fan. Am facut acasa si m-am bucurat de propria visinata (tuica transformata in ceva bun), am gustat un vin foarte bun de coacaze negre… si stiu ca exista multe alte bunatati pe aici… facute local, de casa, delicioase. Stiu ca e posibil sa gasim bunatatile astea intreband prieteni ai prietenilor, poate trebuie sa umblam dupa ele sa le obtinem… sunt pe aici, imprejur, insa ia efort sa ajungem la ele.

Asta e momentul in care o cutie cu astfel de bunatati devine folositoare. Pot sa imi imaginez o cutie lunara cu cateva sticle de vin, tuica, visinata, afinata etc… alaturi de specialitati de sezon si un meniu de produse suplimantare pe care membrii le pot comanda.

Poate ca nu este un singur producator care poate face asta. Cred ca e nevoie de mai multi producatori care sa integreze propriile produse pentru a crea o cutie diversa, stabila si folositoare. E nevoie de colaborare. Colaborarea nu e ceva ce am vazut sa se intample aici intre producatori, inca, cu toate ca o incurajam de fiecare data cand avem sansa.

Exista si o altfel de colaborare, pe care o vad posibila, pe care o mentionez ocazional si pe care o vad potrivita pentru a incerca cutia cu vinuri. Este colaborarea bazata pe un organizator de cutie care colecteaza produse de la mai multi producatori, le integreaza intr-o cutie si livreaza direct la membri in oras.

Acest tip de organizare a cutiei mi-a venit in minte cand am descoperit cat de multi batrani sunt in satul nostru (si in alte multe sate), batrani care au propria gradina cu produse exelente si care sunt incapabili sa organizeze si sa livreze o cutie catre oras. Mi-am imaginat o persoana care sa fie bun organizator, care are masina cu care se colecteze produse de la acesti mici producatori care sa fie platiti cu un venit consistent si de incredere, organizator care sa integreze produsele respective intr-o cutie saptamanala. Asta inca nu s-a intamplat.

Este cineva interesat sa fie integrator pentru o cutie cu vin (pentru Cluj Napoca sau Bucuresti)? Daca esti o astfel de persoana sau daca stii pe cineva in acest sens, te rugam sa ne contactezi.

Daca esti interesat sa primesti o cutie cu vinuri, te rugam sa completezi formularul de mai jos si sa ne spui ce iti doresti in legatura cu asta.

Ronen

martie

2014

Ildi and Levente Embracing Spring 2014

Publicat de Ronen | martie 26, 2014

Before I get to the body of this post I’d like to say this. The reason you get to see more images from Ildi & Levente then from other producers is because we are neighbor. We would be happy to post more images from other produers and that is where you may come into the picture. If you enjoy photography and maybe even a member of one of our boxes and want to get a closer look at where your food comes from and want to share those images with others then please do visit with one of our producers, snap some images and send them to us … we will happily publish them.

I think that this year’s centerpiece is Levente’s improvised heating system. Initially he welded together an old stove box and boiler to heat water which is circulated through pipes which heat everything from plants to young-chicks:

Then due to frosty nights he added a hot air blower made up of all used parts: an old pump engine, a propeller from a broken down car and a radiator he found in a scrap metal shop in Cluj and a timer that switches it on and off (I think in half our intervals) so that the engine doesn’t overload.

The heated greenhouse is already home to numerous generations of plants, some of which will be transplanted into other greenhouses where they will grow and mature still protected from potentially cold weather, significantly extending the growing season.

One greenhouse is already filled with green – with plenty of spinach and soon radishes.

In addition to the chicks pictured above there are two mother hens busy taking care of just hatched chicks:

And continuing Levente’s metal-working season he has constructed an improvised power onion planter – which should transform a two week task into a two day task.

This winter there was a substantial group of members who continued to enjoy deliveries from Ildi and Levente (and other producer-families) throughout the winter. Now with a growing season starting earlier, the „production year” has expanded amazingly … from about 5 months in the first year to 9 or 10 months. Wonderful evolution.

andreea

aprilie

2013

Cand procuram mancarea ?

Publicat de andreea | aprilie 23, 2013

Atunci cand este disponibila! Acesta pare a fi un raspuns foarte evident, dar daca sunteti obisnuiti cu mentalitatea creata de super-marketuri, atunci raspunsul nu mai e atat de evident. Daca va faceti cumparaturile in super-marketuri, atunci ca, probabil, puteti sa cumparati cam orice va doriti, oricand va doriti (cu toate ca preturile pot varia si bine inteles calitatea nu se poate compara) …. si sunteti obisnuiti sa fie astfel.

Membrii Cutiei Taranului trec printr-o experienta diferita. Mancare este livrata doar atunci cand devine disponibila. Cand e vorba de legume, cutiile de primavara sunt usoare si pufoase pentru ca ele contin o gramada de frunze pentru salata, cutiile de vara devin mai grele atunci cand rosiile si ardei incep sa se coaca si chiar si mai grele in toamna cand cartofii si alte radacinoase preiau locul frunzelor. In ceea mai mare parte, acest ciclu este guvernat de natura si asigura, atunci cand e vorba de legume, o aprovizionare continua de legume proaspete pe o perioada de 6-8 luni (in Romania). Stim ca acest lucru nu este atat de evident pentru ca o mare parte din membri (fericiti!) ai Cutiei Taranului au fost surprinsi cand, spre sfarsitul toamnei trecute, livrarea cutiilor cu legume s-a terminat.

Oricum, exista si alte tipuri de cicluri in natura care sunt mai putin continue si mai concentrate. Astfel ca, in urma cu ceva timp, am lansat o cutie care contine carne de miel. Aceasta cutie este speciala pentru ca este disponibila doar o data pe an.

Aceasta cutie coincide cu sarbatorile de Pasti. Dar, si cel mai important pentru noi, coincide cu ritmul natural. Primavara e perioada anului in care mieii sunt fatati. Marea majoritate a detinatorilor de ferme de oi (in Romania), nu doresc sa isi extinda (potential sa isi dubleze) turma (marea majoritate au disponibile resurse limitate pentru turma lor si trebuie sa o mentina intr-un mod cat mai potrivit). Tot primavara (prin mai) este perioada cand produsele lactate de oaie incep sa fie pregatite (laptele de oaie este disponibil doar dupa ce mieii sunt fatati si pe o perioada de doar cateva luni – maxim pana in septembrie) si daca mieii maturi sunt lasati langa mame, ei continua sa suga si atunci ramane foarte putin lapte (sau chiar deloc) pentru a produce branzeturi. Astfel, mieii trebuiesc taiati (sau vanduti) acum, in perioada aprilie-mai (perioada ce an de an coincide cu sarbatorile de Pasti).

Daca sunteti iubitori de carne de miel, atunci aceasta e perioada cand trebuie sa o procurati. Daca doriti sa va bucurati de carne de miel pe o perioada mai lunga (si nu doar de sarbatori) atunci puteti sa cumparati mai multa carne, sa o portionati, sa o puneti in congelator si sa o consumati atunci cand doriti. Carne proaspata, bio, sanatoasa de miel crescut doar cu lapte de oaie si iarba (in descrierea cutiei este mentionat faptul ca mieii sunt taiati in noaptea/dimineata precedenta livrarii – mai proaspat de atat nu se poate) este disponibila doar o data pe an, in aceasta perioada. Nu va mai fi disponibila pana la anul viitor.

Cicluri similare exista si cu carnea de porc. In sate, porcii sunt taiati pentru sezonul sarbatorilor de iarna. Oricum, sunt motive practice care preced o astfel de alegere. Pana in decembrie, porcii sunt suficient de maturi si de mari pentru a oferi o gramada de carne, iar vremea rece ofera conditii sigure de a procesa carne (care s-ar strica mult mai repede pe o vreme mai calda).

Chiar si in propria noastra mica gospodarie, unde crestem rate lesesti (se numesc si rate mute) si gaini si teoretic am putea taia pasari oricand dorim (si cateodata facem acest lucru), congelatorul nostru este umplut doar in anumite perioade. Dupa perioada de imperechere, vom taia cativa masculi (cocosi si ratoi) pastrand doar pe aceia pe care ii dorim de samanta pentru anul viitor. La inceput de iarna, micsoram cardul de pasari pentru a nu fi nevoiti sa hranim prea multe pasari pe perioada iernii (pastram doar mame bune si masculi sanatosi).

Deci va invitam sa ramaneti deschisi spre aceste cutii speciale. Mancarea adevarata si sanatoasa este disponibila doar cand natura ofera acest lucru, nu atunci cand dorim noi. Consumati mancare proaspata doar atunci cand este disponibila in mod natural si pastrati/conservati-o pentru atunci cand nu este oferita de natura.

Pofta buna.

andreea

iulie

2012

Farmageddon

Publicat de andreea | iulie 17, 2012

Farmageddon este un exemplu despre ce EI pot sa faca … SI EI VIN CU ARME…. aceasta este ceea ce in mod „natural” vine impreuna cu „confortabilitatea” oferita de catre retelele de supermaketuri si celelalte afaceri(sti) agricole:

Inca o data sunt recunoscator ca Romania este „in urma” suficient de mult pentru a incerca de a se indeparta de astfel de aberatii grotesti.

Si in timp ce scriu aceste randuri am aflat ca intregul film este disponibil pentru vizionare: