Autor: andreea

E vara si in mod natural lumea obisnuieste sa se plimbe mai mult, sa mearga in concedii si acest lucru creeaza cateodata conflicte cu Cutia Taranului. Lumea face anulari in ultimul moment. Cateodata aceste anulari se fac in mod responsabil – familia de tarani este anuntata cu o saptamana inainte. Dar cateodata aceste anulari se fac in mod iresponsabil, in ultimul moment (cu o zi-doua sau chiar in ziua livrarii) sau cateodata membri cutiei nici macar nu anunta ca nu vor fi acasa pentru a primi cutia- familia ajunge in fata usii si realizeaza ca nimeni nu le va raspunde.

Este destul de clar pentru mine si sper ca si pentru altii, ca comportamentul iresponsabil este … ei bine, iresponsabil, de neiertat, nerespectos si nu ar trebui sa se intample. Acest lucru este simplu si evident. Oricum, subiectul despre anularile „responsabile” asi dori sa il abordez.

Cutia Taranului este despre o relatie reciproca si stabila intre tarani si membri. Si stabilitatea este ingredientul de baza. Este responsabilitatea familiei de tarani sa cultive, sa pregateasca si sa livreze produsele in mod regulat – acest lucru este evident pentru toata lumea. Dar ce facem in ceea ce priveste stabilitatea din partea membrilor? Daca aceasta relatie este una reciproca – ce ar trebui sa faca un membru care pleaca in concediu pentru o saptamana? Solutia cea mai simpla si evidenta este de a anula livrarea cutie pentru o saptamana sau doua. Dar exista o solutie si mai buna – una care sa aspire spre o relatie stabila si de incredere. De exemplu, daca plecati pentru o saptamana in vacanta ce ati spune sa oferiti acea cutie unui vecin, prieten sau rude?

Daca va faceti cumparaturile dintr-un supermarket atunci unul dintre luxurile evidente este ca puteti sa cumparati doar atunci cand aveti nevoie si doriti. Este evident ca aceasta lucru sa fie aplicata si Cutiei Taranului? Va putem spune ca familiile de tarani NU vand in piata pentru ca sa aiba suficiente produse de livrat TUTUROR membrilor inscrisi la cutia lor. Va putem spune ca prepararea unor produse cum ar fi painea de la Cutia Taranului Brutar incepe cu doua zile INAINTE de ziua livrarii – da creerea unei paini dureaza pana la 18 ore. Va reamintim ca fiecare cutie este pregatita in asa fel in care produsele sa fie proaspete. Cum puteti voi ca membri sa faceti ca aceasta relatie sa fie reciproca? Ar trebui sa faceti acest lucru? Nu avem un raspuns clar – dar credem ca aceasta intrebare ar trebui sa fie pusa si ca decizii constiente si responsabile sunt valoroase. Voi nu credeti acest lucru?

Daca aveti idei despre cum ati dori  sa procedati cu aceasta situatie in mod responsabil – ca membrul cutie – atunci va rugam sa ne lasati un comentariu. Va multumim!

Exista un aspect fascinant al Cutiei Taranului. Daca nu ati auzit despre acest lucru inca, Cutia Taranului este un tip de proiect de agricultura sustinuta de comunitate care face posibil pentru micii producatori/taranii locali sa isi vanda produsele direct la clientii din orase. In cele mai multe tari moderne, productia alimentara este in cea mai mare parte, controlata de mari afaceri(sti) agricole, chiar daca in fundal exista un numar mic de producatori mici/tarni care vand comunitatilor locale. La noi in tara, aproape jumatate din populatie sunt tarani care (o parte din ei ) inca mai cultiva pentru ei legume si o parte din ei inca mai (incearca) sa vanda in pietile agricole. Asta inseamna ca Cutia Taranului are un potential imens de atins …. teoretic facand posibil ca o jumatate din populatia Romaniei sa hraneasca cealalta jumatate. Acest gand ne emotioneaza de fiecare data.

Am fost avertizati de cateva ori (pana acum, de oameni carora le pasa) ca proiectul poate sa genereze cateva probleme serioase. Daca proiectul se extinde, asa cum speram, poate sa aiba cateva …. implicatii economice care vor atrage atentia. Ar putea determina o trecere de la pietele curente si retelele de supermarketuri, direct inapoi in mainile taranilor. Acest lucru ar putea agita multi dintre cei care detin/au investit in aceste (relativ noi) afaceri dominante . Deci am fost avertizati ca „ei” pot deveni …. defensivi si agresvi. Ei pot fi :

• Retelele de supermarketuri, care au investit din greu in infrastructura lor peste tot in Romania, vor dori in mod natural sa isi protejeze investitiile facute.
• Proprietarii pietelor agricole (acele spatii simple care intre timp s-au transformat in malluri agricole sau „lazi frigorifice” imense) care pretind de la tarani taxe imense pentru inchierierea  meselor
• Sindicatele mafiei organizate (despre care stim foarte putin dar am auzit vorbindu-se de ei de cateva ori ) care presupunem ca au interesele lor proprii
• Agentiile guvernamentale care pot deveni curioase in ceea ce priveste castigurile tot mai ridicate a familiilor de tarani cu care colaboram. Taranii sunt momentan inregistrati la primaria de care apartin ca mici producatori si sunt scutiti de platirea impozitelor pe venit (la urma urmelor nimeni nu se asteapta ca un taran sa aiba un venit suficient de mare ca sa justifice platirea taxelor si impozitelor)
• Agentiile guvernamentale, care sunt obisnuite si se asteapta la metode traditionale de agricultura, s-ar putea simti amenintate de schimbare (intentiile noastre sunt de a schimba nu numai cum taranii isi castiga banii ci si cum acestia lucreaza pamantul si cultiva legumele)
• Oficiali guvernamentali corupti – pur si simplu pentru ca coruptia este forta dominanta in guvernul Romaniei (atat cel national cat si cel local)

Prima noastra reactie la aceste amenintari potentiale este sa zambim. Cand Cutia Taranului va atinge un punct in care va atrage acest tip de atentie, atunci vom sti ca am facut ceva minunat. Este deasemenea uimitor sa fim martori la cum, dintr-o perspectiva sustenabila/ecologica, legea si ceea ce se afla inafara ei par sa se intalneasca prin opozitie.

Oricum exista si un oarecare disconfort. Cutia Taranului nu are nici o intentie rea fata de nimeni. Nu suntem impotriva supermarketurilor sau a pietelor agricole din orase (cu toate ca suntem impotriva lacomiei si a coruptiei). Si nimic din ceea ce facem nu este definit ca fiind opozitie, tot ceea ce facem este pentru cineva sau pentru ceva:

• pentru tarani pe care dorim sa ii ajutam sa aiba parte de un trai decent si o viata mai buna
• pentru stilul de viata taranesc care este pe moarte si pe care dorim sa il vedem ca isi revine si ca este reimprospatat
• pentru cumparatorii oraseni care doresc sa aiba posibilitatea de a se bucura de mancare proaspata, sanatoasa si locala
• pentru comunitati care vor deveni mai sanatoase, mai puternice si mai reziliente prin sprijin reciproc si auto nutrire
• pentru Romania ca tara ca sa se reconecteze cu natura sa taraneasca si sa isi mentina abilitatea sa se nutreasca si sa se autosustina.

Oricine care nu simte ca este aliniat cu aceste viziuni nu se afla in conflict cu noi sau cu Cutia Taranului. Ei sunt in conflict cu comunitati si poate chiar cu Romania ca tara. Acest lucru ne ofera liniste. Toti cei care ni s-au alaturat pana acum la Cutia Taranului (tarani si membrii din orase) au facut acest lucru cu incredere, credinta si entuziasm. ACEST lucru este ceea ce face acest proiect sa fie o forta/intensitate de luat in seama.

Cutia Taranului are rezilienta proiectata in ea. Odata ce o relatie a fost stabilita intre un taran si membri oraseni a cutiei pe care o ofera – si inca o data exista mii de astfel de relatii in intreaga tara – nu va exista un loc central pe care cineva sa il poata inchide.  Cutia Taranului poate fi atacata, dar ecosistemul ca un intreg si comunitatile in intreaga Romanie vor avea o viata independenta.

Oricum sunt mai multe lucruri la care trebuie sa fim atenti. Presupunem ca Cutia Taranului va avea nevoie de o oarecare entitate legala. Si aceasta postare reprezinta pentru noi un prilej minunat pentru a cere ajutorul vostru ca sa putem face acest lucru in mod corespunzator. Daca sunteti  un avocat sau un contabil si va pasa despre acest subiect la fel de mult cum ne pasa si noua si puteti sa ne ajutati sa creem o pozitie formala sanatoasa si puternica pentru a complini acest ecosistem, va rugam sa ne contactati.

Una dintre cele mai mari provocari cu care agricultura buna si sustenabila se confrunta o reprezinta preturile pietii. Ideea generala atat a producatorilor cat si a cumparatorilor pare a fi ca mancarea este sau ar trebui sa fie ieftina. Ideea generala este gresita.

Satisfacerea foamei

Cand inca traiam in Israel nu ne puteam permite sa cumparam produse bio, dar ne straduiam sa cumparam si sa mancam paine integrala cat mai sanatoasa din punct de vedere nutritional. O astfel de paine costa de 3-4 ori mai mult decat painea alba standard. Acest lucru continua de multi ani, pana cand, intr-o zi, am uitat sa cumparam din oras painea noastra buna si am fost nevoiti sa cumparam paine alba standard din magazinul din satul in care traiam. Am simtit ca mancam ceva fara nici o valoare (nici macar calorica). A trebuit sa mancam de 2-3 ori mai multa paine doar ca sa ne saturam. Deci pretul real al acestei paini „ieftine” a fost de fapt de 2-3 ori mai mare decat pretul afisat pe eticheta.

Valoarea nutritionala

Aceeasi paine ieftina avea o valoare nutritionala foarte saraca. In cel mai bun caz am fi putut primi doar mai multe calorii daca am fi mancat mai mult, dar indiferent cat am fi mancat…. nu am fi putut consuma ceea ce nu exista in aceasta paine. Exista multe elemente nutritionale de care organismul nostru are nevoie si pe care se asteapta sa le gaseasca in alimente. Daca aceste elemente nu sunt gasite in ceea ce mancam, noi nu vom oferi organismului nostru ceea ce el are nevoie. De aici unul dintre urmatoarele trei lucruri (sau toate trei impreuna) se pot intampla :

1. Traim cu o nutritie deficienta … si acest lucru conduce spre probleme de sanatate care vin cu un pret greu de platit (material si pe urma inca si mai mult)
2. Ne bazam pe suplimente alimentare care sunt foarte scumpe (si nu neaparat „sanatoase” ) pentru un consum regulat
3. Mancam prea mult …. organismul va continua sa caute ceea ce are nevoie si de aceea vom simti o foame si mai mare si mai deasa … si astfel ne ingrasam chiar pana la obezitate …. si acest lucru ne conduce din nou spre probleme de sanatate care vin cu un pret greu de platit.

Deci cat de ieftina este mancarea aceea ieftina?

Si totusi , nici macar aceste lucruri nu reprezinta intreaga poveste.

Subventiile

In marea majoritate a tarilor vestice/industrializate, produsele alimentare sunt „protejate” si reglementate de catre subventii. Pot fi diverse motivatii pentru subventii, dar rezultatul final este ca fondurile controlate de catre guvern ajung la producatori. Daca, de exemplu, productia de oua in tara voastra este subventionata, asta inseamna ca pe langa profitul castigat din vanzarea oualelor, un producator primeste o plata suplimentara de la guvern. „De la guvern” inseamna de fapt „din banii platiti ca diferite taxe” si acest lucru inseamna din nou „tu”.

Deci atunci cand, de exemplu, cumparati  un ou, pe langa ceea ce platiti in magazin pentru acel ou, ati mai platit deja o suma suplimentara de bani prin subventii. Cat e de mare aceasta suna? Nu stiu … dar poate fi o suma substantiala. Multi fermieri se bazeaza pe acest subventii (mai degraba decat pe profit).

Acum tineti cont de faptul ca subventiile sunt doar o forma de manipulare a pietii. Ele sunt o simpla manipulare pentru ca ele alocheaza resurse in mod direct pentru un scop specific. Dar ce se intampla cu interventiile indirecte? Ce efecte  au acordurile comerciale intre tari asupra preturilor alimentelor? Ce efecte au acordurile comerciale intre corporatii internationale  asupra preturilor alimentelor? Ce efecte au acordurile comerciale intre tari si corporatii asupra preturilor alimentelor? Si pentru Romania …. ce efecte are coruptia asupra preturilor alimentelor?

Mancarea nu este ieftina. Punct.

Ideea e ca orice platesti pentru mancare intr-un magazin nu reflecta adevaratul pret al mancarii. Mancarea este mult mai scumpa de produs si livrat decat dorim sa credem. Este foarte usor de condamnat marile corporatii si guvernele corupte, dar noi toti am lucrat impreuna pentru  a crea aceasta situatie. Suntem convinsi ca industrializarea si comercializare ar putea fi un lucru bun – ne place ideea de a avea disponibil la preturi mici orice ne dorim sa mancam si oricand dorim sa mancam. Guvernele, in cel mai bun caz, ne reprezinta pe noi si dorintele noastre. Companiile mari doar cauta pietele potentiale si incearca sa profite de pe urma lor. Noi toti am lucrat impreuna pentru a crea realitatea alimentara in care traim azi … si pentru o perioada a parut a fi „dragut”.

Si totusi nu a functionat, asa-i? Preturile alimentelor sunt intr-o continua crestere. Si, ca sa fim fideli viselor noastre, am continuat sa cerem si mai mult …. mancarea a devenit si mai industrializata, procesata eficient …. si …. mai putin gustoasa si nutritiva … si cateodata chiar nesanatoasa ( in unele feluri chiar otravitoare). Si preturile alimentelor continua sa creasca … peste tot in lume. Am ajuns in situatia in care platim mai mult si primim mai putin. Acesta este un rezultat direct al nostru tuturor, impreuna, al faptului ca ne-am urmarit visul de a avea mancare ieftina. Poate e momentul sa incepem sa visam despre ceva mai bun?

Visand despre ceva nou nu este un lucru usor de facut. Necesita sacrificiu personal si schimbari. Noi toti trebuie sa ne re-examinam valorile noastre:

• Preferam sa mancam alimente ieftine sau mancare sanatoasa?
• Preferam o alimentatie saraca tot anul sau alimente sanatoase atunci cand sunt disponibile in mod natural?
• Preferam ca altii sa prepare si sa pre-proceseze alimentele pe care le mancam sau sa ne oferim timpul de a le prepara noi insasi cu dragoste si in mod constient?
• Preferam un meniu global de alimente care vin din toata lumea sau un meniu care se bazeaza pe ce este cultivat local?
• Preferam sa sprijinim productia alimentara industriala (marile coorporatii) sau micii producatori locali (de fapt vecinii nostri)?
• Preferam alimente „bio” care au fost aduse de la distante lungi sau alimente locale, traditionale care cresc in apropiere?
• Vrem sa fim dependenti de corporatiile internationale in ceea ce priveste aprovizionarea cu alimente sau dorim sa fim o comunitate auto-suficienta?
• Ce e mai important pentru noi: masini rapide, mobila extravaganta, dispozitivile electronice la moda sau mancarea?

Noi am visat si ne-am creat realitatea alimentara curenta. Putem continua sa visam si sa ne creem o realitate mai buna.

Cu toate ca la suprafata s-a lasat o liniste relativa asupra acestui proiect, noi continuam sa ne facem treaba si sa cautam noi colaboratori. Si un nou colaborator a sosit de unde ne asteptam cel mai putin 🙂

M-am bucurat nespus sa primesc emailul de la Iulian si Luminita Dutu.  Urmaream blogul lor Turtita fermecata de cateva luni si fantezam la produsele, care arata si suna atat de bine.  Suntem foarte mandri ca au ales sa ne contacteze si sa colaboreze cu noi.

Deci, de la familia Dutu,  am primit Cutia Taranului Brutar. Momentan sunt disponibile 20 de cutii saptamanale pentru orasul Deva, judetul Hunedoara, cutii care vin in doua marimi: cutia mare pentru o familie de 3-4 persoane si cutia mica pentru o familie de 2-3 persoane. Livrarea va incepe pe 21 mai, dar unele produse suplimentare vor fi gata, in functie de perioada de coacere a fructelor – deci vom avea parte de ele doar de pe la sfarsitul verii, inceputul toamnei.

Va invitam cu drag sa cititi mai multe detalii despre familia Dutu si va asteptam pe cei din Deva sa va inscrieti la Cutia Taranului Brutar.