Costul alegerilor

Noi (si producatorii nostri) suntem rugati de multe ori sa facem exceptii. Pot sa am cutia livrata mai rar? Pot sa am mai putini cartofi in cutie? Pot sa nu primesc cutia pentru saptamanile cand sunt in concediu? Pot sa am cutia doar cand o vreau? Raspunsul este NU si dorim sa explicam de ce e asa.

Intelegem de ce membrii cutiilor vor sa aleaga si recunoastem ca este o cerinta rezonabila. Spundand asta insa, o sa te rugam, pe tine ca membru al cutiei, sa pasesti inafara ta si sa te pui in papucii producatorului (promit ca vom reveni la tine).

 

Fiind producator

Imagineaza-ti ca esti producator de legume si zarzavaturi. Cand esti deja stabilit in asta si bine-organizat (stare la care s-ar putea ajunge in cativa ani!) ajungi sa ai un volum considerabil de munca. Zilele iti sunt pline cu grija pentru plante, plivitul, grija pentru cei care lucreaza in gradina, culesul, impachetarea si livrarea in oras.

Deja, in planificarea rasadurilor si plantare, producatorul ii are pe membrii cutiei in minte. Stiind ca deverveste un numar fix de membrii, producatorul poate sa planifice recolta cu precizie mai mare si sa obtina rezultate mai bune. Pentru producator nu mai exista situatia ca e nevoie sa ghiceasca ce va vinde sau ce nu va vinde in piata. Nu se mai gandeste daca sa cultiva aceasta leguma sau alta, insa se gandeste cum sa alcatuiasca o cutie completa, diversa si folositoare care sa iti hraneasca familia. Ca membru al cutiei, hrana este crescuta pentru tine. Permitand ca toata lumea sa aleaga ce primeste in cutie ar aduce inapoi nesiguranta si risipa.

Acum sa facm zoom pe recoltarea, pregatirea cutiilor si livrare. Daca, de exemplu, ai de pregatit 30 de cutii identice, ajungi sa ai un anumit ritm. Stii ce cantitate e nevoie sa culegi din fiecare leguma, produs. Stii cum sa aranjezi cutiile / pungile. Stii ce vine pe fundul cutiei si ce pui deasupra. Ajungi sa ai o rutina de impachetare care e simpla si repetabila. Pregatesti 30 de cutii in masina, conduci spre oras si la fiecare oprire scoti cate o cutie din masina (nu conteaza care, toate sunt la fel) si o duci familiei – membru.

Acum sa intoducem optiunea de a alege. Inainte de cules, producatorul trebuie sa revizuiasca fiecare produs din lista sa vada cat trebuie sa culeaga pe baza a ce vrea fiecare saptamana asta (se poate schimba in fiecare saptamana). Apoi, cand impacheteaza fiecare cutie, producatorul trebuie sa se asigure ca fiecare membru primeste ce a comandat. Pachetele trebuiesc marcate cu nume. Apoi, cand sa le incarce in masina, producatorul trebuie sa ese gandeasca la ruta sa prin oras si sa incarce in asa fel incat primele cutii de livrat sa fie incarcate ultimele (astfel incat sa poata fi scoase din masina fara a muta alte cutii).

Poti sa observi ca lucrurile devin mult mai complicate, cu mai multe posibilitati pentru greseala. Introducerea optiunii de a alege implica mai multa munca. Cat valoreaza acea munca? Esti dispus(a) sa platesti mai mult pentru acea munca? Esti dispus(a) sa platesti pentru optiunea de a alege? Cat? Daca noi, ca si comunitate, nu dorim si nu suntem capabili sa platim mai mult si continuam sa avem astfel de asteptari de la producatorii nostri, in esenta cerem ca producatorul sa faca si mai mult pentru noi. Acest lucru NU este posibil.

Am vazut producatori acumuland stres sub toate aceste presiuni si vedem asta intamplandu-se chiar acum, cand scriu aceste randuri. De aceea tinem la simplitate, consistenta si continuitate. Nu vedem nici un alt mod de a face posibl pentru tine si familia ta un flux constant de hrana de calitate, locala si accesibila.

 

Standardele Alimentatiei Industriale

Standardele pentru posibilitatea de alege, varietate, confortul si pretul pe care le asteptam de la hrana au fost stabilite de un sistem industrial de productie, distubitie si marketing al mancarii. Asta primesti cand mergi la supermarketurile ce acapareaza orasele noastre (si gradual si satele). Primesti impachetare, cosuri de cumparaturi, program lung de operare si alei lungi cu rafuturi ghiftuite cu o varietate complesitoare de produse de slaba calitate, fabricate la distante mari prin munca silnica, cu putine consideratie pentru altceva decat pentru profit.

Aceste standarde industriale sunt deja atat de inradacinate in constiinta noastra incat le consideram implicite. N-ar trebui insa… defapt, nu putem sa le consideram asa. Daca facem asta, suntem in esenta de acord cu standardele alimentare industriale si vom ajunge sa depindem de ei sa ne constroleze lantul alimentelor (deoarece nici un poducator mic, local nu le poate indeplini).

Cand lucrez la Cutia Taranului incerc sa ma concentrez pe actiuni constructive si evit sa dau atentie si sa pun energie in defectele sistemului alimentar industrial. Crearea de alternative mai bune pare sa fie mai folositoare si mai placuta decat examinarea a ceea ce este deja defectuos. Oricum, am tinut aproape de mine in ultimele cateva luni doua articole, ambele in engleza si ambele legate de distribuitorii de mancare din SUA. Aceste povesti ne dau o licarire despre cum arata viitorul daca continuam orbeste pe calea productiei de hrana industriala.

Primul articol, Ce s-a imtamplat cand a plecat Walmart descrie un patern recurent, sistemic si intentional in care Walmart deschide si aduce locuri de munca in comunitate si devine un centru comunitar (unde oamenii se intalnesc si se conecteaza). Creaza o dependenta adanca intre el si comunitate, consuma comunitatea si apoi pleaca.

„Au creat un sistem prin care ne-a facut rai, iar apoi ne-au luat chiar si asta.”

Al doilea articol Cum Kirkland Signature devine una dintre cele mai de succes povesti ale Costco descrie cum Costco isi foloseste pozitia de retailer dominant pentru a pune producatorii la colt (si ei, mari producatori, nicidecum ca producatorii de la Cutia Taranului) si ii forteaza ori sa reduca preturile ori sa renunte la colaborare – aceasta este desigur o „poveste de succes” deoarece in final tot ce conteaza este profitabilitatea.

„Kirkland Signature, brand al Costco, provoaca producatori sperand sa obtina sau sa pastreze un loc ravnit in depozit… Costco de multe ori introduce un nou produs Kirkland atunci cand cumparatorii sau executivii cred ca un brand nu se vinde la cel mai mic pret posibil… Inainte de a dezvolta un produs Kirkland, Costco da de obicei sansa furnizorului de brand sa incerce sa creeze o versiune Kirkland, spun executivii companiei.”

Si daca crezi ca asta se intampla numai la Walmart sau Costco (in SUA), uite aici, e present si in Romania – Cum a distrus un supermarket un oras.

 

Fiind Membru

Asadar, inapoi la tine (cum am promis), la membru. Nu e vorba ca nu vrem sa iti oferim sansa sa alegi; vrem, insa nu credem ca e posibil; nu acum, Daca o cutie contine prea multe produse pentru tine iar noi, de exemplu, iti recomandam sa cauti pe cineva cu care sa o imparti, asta pune responsabilitatea si efortul pe umerii tai. Poti sa simti asta? Cand ceri producatorului sa iti aduca mai putine produse in cutie directionezi acea responsabilitate si efort catre producator. Poti sa simti? Acum, multiplica asta de multe ori… pentru ca precum faci tu, si alti membri vor exceptii. De fiecare data cand tu si altii fac asa, toate se acumuleaza si contribui la un sistem care deja este sub presiune… pana cand ceva crapa si se strica.

Vorbim cu producatorii mult despre asta. Din pacate, se pare ca multi producatori sunt de acord sa ia aceasta presiune suplimentara si vor face asta un un zambet (fals). Fac asta din multe motive. Unii din ei sunt jenati sa iti spuna ceva sau sa spuna „Nu”. Unora le e frica ca te vor pierde ca membru. Oricare ar fi motivul, rezultatul final pentru ca tu nu isi asumi responsabilitatea pentru o parte din efort, ajunge pe umerii lor. Si duc cu ei resentimente, se streseaza si se ingrijoreaza, muncesc din greu, prea din greu si se imbolnavesc… pana cand ceva se strica. Cand se intampla asta, tu, alaturi de toti ceilalti membrii ai cutiei respective nu veti mai primi produse locale, proaspete, livrate la usa.

Poate ca intr-o zi, noi, ca societate, vom deveni mai constienti si vom ajunge sa invatam valoarea producerii de hrana buna. Poate ca va veni o zi in care sa intelegem ca nu exista ceea ce numim mancare ieftina. Poate ca intr-o zi vom realiza ca preturile cu care am ajuns sa ne obisnuim sunt o minciuna pentru ca ele nu includ subventiile ascunse si nu reprezinta costul real al unei nutritii slabe (precum costul serviciilor medicale si medicamentelor necesare sa o complementeze). Poate intr-o zi ne vom reconecta cu rolul pretios pe care mancarea o are in vietile noastre. Poate ca vom aloca resurse pentru producerea de mancare buna, locala, sustenabila. Poate ca vom fi capabili sa folosim acele resurse sa aducem mai mult confort, disponibilitate si alegere. Insa asta nu este locul in care suntem acum.

Pentru acum noi suntem doi facilitatori si cateva familii (productori) care ne dam peste cap sa iti oferim o alternativa in conditii mai putin decat favorabile. Iti cerem sa recunosti si sa imbratisezi faptul ca ai un rol in asta, dincolo de faptul ca oferi banii producatorului, atunci cand primesti cutia. Rolul tau este sa iti dai seama cum sa ocupi confortabil rolul intr-o relatie bazata pe simplitate, consistenta si continuitate. Daca faci un efort vom avea o relatie, altfel, aceasta se va dezintegra.

8 ganduri despre “Costul alegerilor

  1. Din pacate suntem si vom fi mult timp o tara care nu tine cont de client, si asa pierdem tot. Zambet fals spui tu pentru ca ei avand un venit din asta raman nemultumiti ca li se cere ceva in plus.
    In Anglia este un concept exact la fel…dar ei stiu sa tina un standard la servicii si pur si simplu alegi online marimea cutiei; continut si livrare (data). Search vegetable box london in google sa vedeti cate optiuni au.
    Ma intreb daca ar fi in mures alte firme cu servicii identice dar mai flexibili ati ramane cu mentalitatea asta? Nu cred pentru ca nu ati avea clienti….
    Si lumea ar plati mai mult daca ar gasi beneficiile in suma extra

  2. Eu spun ca e ok cand esti plecat sa renunt, decat sa strica mancarea la tine, mai bine sa renunt o saptamana dintrun an.
    Eu de multe ori dau coletul respectiv la prieteni. Insa cateodata nu poti sa rezolvi preluarea etc. In rest niciodata nu am facut selectie, chiar daca sunt lucruri cu care nu stiu cateodata ce sa fac.

  3. buna dimineata…hai sa imi dau si eu cu parerea despre cutia taranului…eu zic asa sa se poata unii mai multi producatori intre ei si sa ofere exact ceea ce ai nevoie prin diferite optiuni …sa existe cat de cat un continut standard si sa poti adauga extraoptiuni legume fructe lactate panificatie si in functie de sezon sa zicem toamna sa poti lua poate niste must sau un vin de tara o pasare de curte poate un gem facut la ceaun sau un borcan de zacusca muraturi……

  4. Tldr

    Chiar incepusem acum cateva sapt sa va scriu pt asta, dar am presupus care o sa fie raspunsul si am presupus corect.

    Ar fi o optiune totusi sa poata lumea sa se inscrie o data pt un „sample”. Produsele Nu sunt neaparat ieftine, iar posibilitatea de a sampla este critica pentru a putea lua o decizie informata pe termen lung.

  5. Eu zic ca gresiti tare mult cu acest tip de explicatie si de abordare. Oferta e reglata intotdeauna de cerere. Daca cutiile nu contin ce am nevoie, de ce le-as mai comanda? Impart o data cu un prieten ce nu am nevoie, a doua oara la fel, dar pana cand? Plus ca sunt multe optiuni azi, de producatori mici cu produse sanatoase, ce-ti ofera optiunea de a alege ce vrei si cu livrare mult mai rapida, fix ceea ce voi puteti sa oferiti…deci, cerere…si oferta….

  6. @Maki ” Eu spun ca e ok cand esti plecat sa renunt, decat sa strica mancarea la tine, mai bine sa renunt o saptamana dintrun an.” Perfect raspuns pentru un chitros, arde-l pe fraierul de taran, nu-i asa?
    La inceput, ai fost de acord cu un contract , care trebuie respectat de ambele parti.Dar, daca ai ocazia, de ce sa nu-l trimiti pe producator „dupa tigari”?Variantele sunt la tine, dar preferi sa te dai cocalar.Poti plati cutia si sa anunti producatorul sa nu o livreze, sa o primesti impreuna cu urmatoarea dupa ce revii din concediu, sa o trimiti cadou la un prieten, sa o trimiti la un ONG, la o cantina sociala, etc.
    @Mihai Iacob „eu zic asa sa se poata unii mai multi producatori intre ei si sa ofere exact ceea ce ai nevoie prin diferite optiuni „. Unde era ascuns geniul si nu stiam noi? Fiecare producator este intr-un sat diferit, pentru ce propui trebuie ca un camion sa parcurga traseul sa adune produsele, sa ajunga in oras unde sa fie o hala de sortare cu mai multi oameni angajati pentru incarcare-descarcare, sortare marfa si pregatire de livrare.Costurile sunt semnificativ mai mari pentru cumparator, dar ce conteaza, „ca Iacob plateste el pentru tot, este bun afacerist si are inima mare”.Ai citit articolul? Dar l-ai inteles?Diversificarea produselor implica o munca suplimentara care vine cu valoarea adaugata (platesti mai mult).Esti dispus la asta?Sau mai ieftin gasesti la supermarchet fara atatea batai de cap.
    @george „Ar fi o optiune totusi sa poata lumea sa se inscrie o data pt un „sample”.”
    Cum spunea cineva, iarna nu-i ca vara.Iar agricultura nu este fabrica sa poti face aritmetica, atatea scanduri si cuie primesti, atatea mese produci.Daca timpul te ajuta, se poate obtine un surplus de productie, insa nu este semnificativ, poate 1-10 cosuri.Insa daca ai 50 care doresc un cos „sample” ce faci?Nu mai simplu la inceputul anului cand se fac programarile suni si manifesti dorinta de a primi un cos de la cineva care pleaca in vacanta si nu doreste sa-l primeasca atunci?Esti dispus sa astepti cateva luni pentru asta?Mai simplu este sa mergi in piata si sa cumperi ceea ce doresti.
    Un producator are o suprafata fixa de teren pe care o cultiva si in functie de cate cosuri livreaza planteaza si legumele.Care au nevoie de un anumit timp de crestere pana ajung la recoltare.Se mai poate pierde din recolta daca o leguma este atacata de daunatori (de ex. sa pierzi recolta de rosii) si atunci trebuie sa oferi din celelalte care sunt cultivate.Suprafata de teren este fixa pentru ca atata teren are la dispozitie sau atata teren se poate lucra de familie convenabil.(Mai este viata si dupa munca sau Serviciul nu este crasma sa stai toata ziua).Pentru cativa bani in plus nu se merita sa devii sclavul pamantului, sa lucrezi non-stop, mai sunt si alte lucruri care trebuie facute in gospodarie.
    @ d ” Din pacate suntem si vom fi mult timp o tara care nu tine cont de client, si asa pierdem tot. Zambet fals spui tu pentru ca ei avand un venit din asta raman nemultumiti ca li se cere ceva in plus.” SI NU SUNT PLATITI PENTRU ASTA! Geniule!
    Poate ai citit articolul, dar nu l-ai inteles deloc, nu este vorba de afaceri si clienti, este vorba de un parteneriat.
    „Rolul tau este sa iti dai seama cum sa ocupi confortabil rolul intr-o relatie bazata pe simplitate, consistenta si continuitate. Daca faci un efort vom avea o relatie, altfel, aceasta se va dezintegra.”
    Daca reduci totul la o relatie de afaceri, mai bine cumperi de la supermarchet, acolo primesti ceea ce meriti.

Lasă un răspuns