Hestia Delibas a fost membru la cutia cu legume de la familia Butyka pentru mai bine de un an.
Am avut o conversatie despre experienta ei alaturi de dansii.
09
august
2021
Articole
05
martie
2021
[Camelia si Tiberiu] E primavara si ne pregatim bucurosi pentru un nou sezon la cutie! :)
A venit primăvara cea mult așteptată și petrecem mai mult timp în grădina noastră permaculturală pentru a aduce din nou ploieștenilor cutia cu legume de pe Terra, in al doilea sezon alaturi de Cutia Taranului.
Timpul de contemplație, de aranjat semințe și de planificare a luat sfârșit o data cu venirea primăverii. Lucrăm harnici ca niște furnicuțe imediat ce primele raze ale soarelui apar pe Pământ. Înființăm culturi noi in fiecare zi și ne bucură să le privim cum cresc și se întind după lumină.
Ne bucură nespus ca vom putea împărtăși cu voi gusturile, culorile și prospețimea din lunile primăverii: lobodă, mărar, salate, spanac, ridichii de lună, pătrunjel, țelina, ceapă verde, topinambur, mazăre de păstăi și alte bunătăți.
Aprilie este luna in care deja vom culege primele legume și frunze pe care vi le vom aduce cu drag la usa, direct din grădină. Înscrierile pentru cutia cu legume de pe Terra vor fi deschise curând așa că fiți cu ochii pe noi.
Relateaza cu drag, Camelia si Tiberiu
04
iunie
2020
[Camelia si Tiberiu] Sosirea verii pe Terra
Sfarsitul acestei primaveri ne-a găsit mandri si satisfăcuți cu roadele muncii depuse în gradina noastra. Cateva culturi au fost intarziate sau pierdute din neatentie, din lipsa de experiența sau din cauze naturale însă învățăturile pe care le-am tras au fost cu mult mai prețioase. Invatam sa ne ghidam după ritmurile naturii în funcție de reușitele și eșecurile culturilor noastre pentru a naviga în aceasta aventura. Iar sezonul se anunta plin de roade.
După ce luna aprilie ne-a lăsat fără rezerve de apa de ploaie pentru irigat, sfarsitul lunii mai ne-a dat mai multă apă decât puteam spera, chiar mai mult decat unele plante aveau nevoie. Observam deja semne de boli legate de umiditatea excesiva din aer si sol la anumite plante ca ceapa de toamna, castraveți și dovlecei. Acest val de ploi ne-a prins pe nepregătite intrucat iazul de 9.000 l la care lucram acum doua saptamani s-a inundat înainte de terminare.
În perioada ploioasa limacsii au fost cei care ne-au pus cele mai mari probleme, inclusiv o specie de limax roșu care nu e nativă dar care adora rasadurile noastre autohtone. Multe plante ca fasolea, ardeiul, gulia și rosiile au fost incetinite din creștere din cauza ca si-au pierdut o parte din frunze. Stratul cu busuioc a fost luat cu asalt fiind preferat de melci. Veștile bune, conform unui studiu, sunt ca plantele atacate eliberează diverse substanțe pentru a se apara de pradatori și astfel devin mai nutritive și mai gustoase. Asta explica gustul inegalabil al legumelor organice țărănești. Am invatat ca orice invazie are un apogeu urmat de un declin pentru ca natura mereu tinde sa se auto echilibreze.
Am avut prima noastra recolta consistenta de sezon: mazarea verde. Iar a doua va fi ajunsa deja in cutiile membrilor noștri dragi la citirea acestor randuri. Patrunjelul, cele doua tipuri, de salată, ceapă verde si loboda arată minunat de bine și sunt numai bune de recoltat. Dovleceii au crescut foarte frumos iar dintre cele trei culori, zucchini black beauty au fost cei mai viguroși și ne vor oferi roadele lor în săptămâna ce urmează. Morcovii sunt și ei la fel de promitatori și vor fi recoltați treptat în diferite etape de dezvoltare. Vom avea morcovi în trei culori, mov, galben și portocaliu pentru diversitate și pentru stimularea apetitului vizual. Rosiile, castravetii și ardeii din solar cresc pe zi ce trece și promit sa recupereze repede după gerul din aprilie: primele fructe sunt deja formate și o mulțime de flori sunt polenizate în fiecare zi.
Plantam cate ceva aproape în fiecare zi iar unele culturi sunt deja la a treia serie. Cateva bunătăți viitoare pe care le-am plantat de curand printre picăturile de ploaie sunt fasolea verde, diverse tipuri de salata de vara, mash sau valeriana, ridichi albe de vară, praz, gulie și multe altele.
Nu mă pot abține sa nu laud avantajele unei grădini fără săpat cu poteci și straturi acoperite cu rumeguș și paie. Acest sistem oferă în primul rând o buna calitate a vieții gradinarului prin faptul ca nu luăm noroi nici pe incaltari nici pe legumele pe care le recoltam și ne permite sa lucram în grădina indiferent de umiditatea de afara.
Mangoldul este cultura care ne-a bucurat cel mai mult. A fost pornita devreme din rasad și a trecut peste toate greutățile climatice și naturale la care a fost supus în timp ce alte plante din jur au fost afectate. Aceasta leguma mai puțin prezentă în piețele din România a fost primită cu bucurie de membrii cutiei noastre. Chiar dacă pare puțin exotica, aceasta leguma se gătește exact ca frunza de spanac iar tulpinile carnoase aduc un plus de valoare într-un ghiveci de legume, la cuptor sau trase la tigaie. Noi îl apreciem foarte mult pentru gust și culoare și il folosim des. Avem o planta uriașă de mangold de 2 metri in solar de unde vom recolta semințe.
Mangoldul va arăta splendid în cutiile cu legume pentru prima livrare, alaturi de ceapa verde, salata, mararul, leusteanul, loboda, menta și mazărea.
Vedeti un pic din povestea Cameliei si lui Tiberiu aici si daca sunteti in Ploiesti puteti sa va alaturati cutiei lor cu Legume de pe Terra si sa primiti saptamanal toate minunatiile din gradina lor „Sphera de pe Terra„.
27
aprilie
2020
[Camelia si Tiberiu] Al doilea val al primaverii
Multitudinea de seminte plantate de noi la inceputul primaverii au devenit plantute puternice si mandre dupa saptamani intregi de ingrijire si rabdare. Pentru mult timp ele s-au uitat pe geamul serei privind la paturile cu paie si compost pregatite pentru ele inca de vara trecuta. Acum a venit momentul transplantarii.
Am amanat acest moment datorita celor doua valuri de inghet care ne-au luat pe nepregatite si care ne-au ofilit mai intai plantele din solar, apoi mai tarziu cativa castraveti pe care i-am transplantat afara. Plantele ofilite de inghet si-au revenit insa au fost incetinite din dezvoltare. Stim ca semintele pe care le vom recupera la toamna din aceste fructe vor fi deja mai adaptate la conditiile de clima si sol de pe terenul nostru si vom avea plante mai puternice de la an la an.
Din cele ce urmeaza a fi transplantate, avem rosii trei tipuri, dovleci si dovlecei cinci soiuri, trei soiuri de ardei si vinete care vor creste incepand din aceasta saptamana in paturile permanente. Pe masura ce gradina de legume s-a inverzit cu noi si noi plante, udatul cu stropitoarea nu mai este practic asa ca am instalat sistemul de picurare pe masura ce gradina s-a extins. Am ales tuburi care picura din 20 in 20 cm indiferent de nevoile de distante de plantare “traditionale” pentru ca ne dorim sa folosim cat mai eficient spatiul gradinii si sa crestem plante in mod intensiv. Natura nu lasa spatii goale intre plante asa ca noi incercam sa imitam acest lucru. Avem fasole urcatoare plantata cu salata de tuns, rosii plantate cu salata de capatana, gulii printre castraveti. O multime de flori si plante aromatice, fata de care Camelia are o deosebita grija si pasiune, vor umple straturile si vor aduce beneficii legumelor noastre.
Folosim bio carbune sau biochar aplicat la baza plantelor pentru a tine cat mai multa fertilitate intr-o suprafata mica. Imi place sa spun ca e ca si cum am construi un New York al micro organismelor din sol chiar la radacinile plantelor.
Stimulam cresterea radacinilor si imbogatim viata din sol cu materialul lichid produs de noua microferma de rame: acestea fac o traba incredibila transformand buruieni si resturi vegetale in humus pur benefic pentru plante.
Cele mai mari dificultatati le-am avut crescand plante din familia cruciferelor: varaza kale, brocoli, gulie, ridichii, pak choi… si asta datorita puricelui negru al verzei. Acestia ne-au distrus deja a doua cultura de brocoli de care eram foarte entuziasmati sa o avem. Am tot asteptat un pradator insectivor sau ca populatia sa se auto-regleze in mod natural si sa decada. In acel moment am aplicat un spray facut de noi pe baza de sapun si plante repelante insa nu am reusit sa ii incetinim indeajuns.
Cultivam pe un teren care a fost arat, erpicidat si avem vecini care folosesc insecticid. Consideram normal ca in primul an de cultura prietenoasa cu natura, o multime de “animalute” infometate sa isi gaseasca camin in gradina noastra. Tot ceea ce putem face este sa continuam sa insamantam cat mai mult asteptand sosirea acelor animalute care manaca animalutele care se hranesc cu varzoasele noastre. Adica stabilirea unui echilibru natural in intre diversele elemente ale ecosistemului.
Avem culturi de ceapa verde, mazare si bob, morcov, salata, loboda si patrunjel care cresc foarte bine afara in gradina extinsa in ciuda vremii schimbatoare. Solarul este pregatit si pus in miscare inca de acum doua saptamani cu culturile de vara: ardei, rosii, castraveti si salata. Tot acolo germineaza si cresc sute si sute de rasaduri asezate in alveole. Pe langa legumele pe care le cunoastem si le apreciem cu totii avem si plante mai putin cultivate pe la noi pentru ca apreciem diversitatea si vrem sa o impartasim. Cateva sunt: spanac catarator, anghinare, castravete lemon, castravete kiwano, rubarba, cardon si multe altele.
Vestile de mai sus sunt impartasite de Camelia si Tiberiu care se pregatesc sa porneasca prima cutie cu legume de pe Terra pentru familiile din Ploiesti.
16
aprilie
2020
Scrisoare Deschisă – Cutia Ţăranului se alătură inițiativei Asociației Eco Ruralis – Sprijinirea țăranilor, o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19
SCRISOARE DESCHISĂ
15 aprilie 2020
Sprijinirea țăranilor – o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19!
O serie de măsuri pentru Guvernul și Parlamentul României – din partea micilor producători împreună cu organizații ale societății civile și cercetători din domeniul agriculturii și alimentației
Dacă în prezent ne confruntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară. Țăranii și țărăncile, producătorii locali mici și mijlocii, fermele de familie din România și din întreaga lume asigură accesul la hrană atât în satele lor, în familiile lor, cât și în orașele de proximitate. Lanțurile scurte alimentare și economia locală nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, dar reprezintă chiar soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită. De asemenea, susținerea acestora reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare locală pe termen lung și o plasă de siguranță pentru potențiale alte situații de criză.
Apreciem ca fiind deosebit de important ca autoritățile publice să mențină piețele țărănești funcționale în continuare, în condiții de siguranță adaptate pandemiei. Avem nevoie de sprijinul autorităților în continuare, ca producătorii să poată continua să vină în piețe și să vândă în condiții de igienă și siguranță, atât pentru ei, cât și pentru consumatori. Piețele țărănești publice sunt principala modalitate de desfacere directă a produselor de la micii producători. Sunt importante pentru că asigură hrană la prețuri corecte pentru producători dar și pentru consumatori, inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile și vârstnicii cu pensii reduse. De asemenea, numeroasele inițiative alternative de livrare directă de la producători la consumatori, precum și proiecte alimentare locale și regionale demonstrează relevanța și sustenabilitatea lanțurilor alimentare scurte.
Având în vedere capacitatea de netăgăduit a țăranilor și a micilor producători de a hrăni consumatorii, dar și riscurile asociate cu pandemia Coronavirus, politicile publice trebuie acum să se concentreze și pe sprijinirea acestora, precum și pe sprijinirea consumatorilor săraci și a celor din categoriile de vârstă vulnerabile (în mod special vârstnicii), pentru a combate consecințele crizei. În acest sens, semnatarii acestei scrisori deschise propun măsuri concrete guvernului și autorităților relevante ce pot fi implementate în perioada imediat următoare.
***
I. Accesul la piață și desfășurarea activității agricole a micilor producători:
1. Menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe sau sate precum și magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice cât și cele administrate de administratori privați. De asemenea propunem să fie alocate fonduri la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor private și Guvern – pentru igiena și siguranța producătorilor, inclusiv pentru echipamente de protecție (măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc.). Nu în ultimul rând este necesară promovarea piețelor în mediul public, ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori să se alimenteze (și) pe perioada crizei.
2. Lanțurile de aprovizionare scurte (locale) precum inițiativele individuale și de grup pentru vânzare de alimente la domiciliu, organizate de mici producători să fie sprijinite și promovate:
a) prin permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19;
b) prin punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora pe perioada restricțiilor legate de Covid 19 și cel puțin 3 luni după aceea.
3. Sprijinirea producătorilor pastorali, afectați în mod special de restricțiile împotriva Covid-19, respectiv a crescătorilor de animale rumegătoare mici (ovine și caprine) și a apicultorilor pentru a-și desfășura activitățile de transhumanță și pastoralism și pentru accesul la piață.
4. Menținerea calendarului de plăți ale subvențiilor PAC și asistarea offline și online a beneficiarilor în procesul de obținere a subvențiilor. De asemena, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.
5. Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare. Totodată garantarea prețurilor corecte pentru producători de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către instituțiile abilitate din subordonarea directă a Ministerului, stabilite în urma consultării cu asociațiile de producători.
6. Realizarea de investiții publice din partea Ministerului Agriculturii, cu contribuții la nivelul autorităților județene și locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători. Această investiție este una de importanță critică și cu rol strategic pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate și altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieței de către aceștia, precum și accesul la hrană sănătoasă, proaspătă și locală pentru consumatori.
7. Actualizarea și îmbunătățirea reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a permite/facilita achizițiile publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine instituționale, aziluri etc.), cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice, odată cu redeschiderea lor.
8. Reintroducerea (și monitorizarea) obligativității aprovizionării din lanțuri alimentare scurte în rândul marilor magazine alimentare.
II. Problema muncitorilor din agricultură:
9. Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație. Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei. Obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, incluzând următoarele propuneri specifice:
a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;
b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;
c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (de ex., controale la nivelul angajatorilor, fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazđă);
d) Înființarea unor linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.
10. Întărirea eforturilor pentru a soluționa cazurile de repatriere pentru cetățeni români – muncitori sezonieri migranți în agricultură, alimentație și alte servicii esențiale, cetățeni blocați în țările gazdă, care au pierdut locurile de muncă și au semnalat nevoia de asistență pentru repatriere, aflându-se în situații dificile.
11. Protejarea lucrătorilor agricoli prin menținerea locurilor de muncă și a veniturilor aferente, care să asigure o continuare a activității acestora în situația de urgență, pentru garantarea sănătății și siguranței alimentare a tuturor cetățenilor.
III. Îmbunătățirea transparenței decizionale și includerea micilor producători și a societății civile în luarea deciziilor atât pe termen scurt, cât și în perspectivă:
12. Includerea asociațiilor de mici producători, a societății civile, a organizațiilor și instituțiilor de cercetare active în domeniul agriculturii și alimentației în structuri de dialog și de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, împreună cu alte autorități relevante la nivel regional și local, pentru luarea celor mai bune decizii legate de securitatea și siguranța alimentară în contextul crizei Covid-19, dar și pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector pe termen lung.
***
E vremea, mai mult ca niciodată, ca Guvernul și Parlamentul României să înțeleagă că hrana locală, sănătoasă, nutritivă obținută de micii producători și țărani, precum și accesul populației la aceasta, la prețuri accesibile, înseamnă o economie locală puternică și o securitate alimentară sustenabilă.
În speranța deschiderii unui dialog constructiv, în care să discutăm detaliat măsurile enumerate mai sus, precum și alte propuneri pe termen mediu și lung, cu posibilitatea integrării lor în strategiile/acțiunile de reacție a Guvernului și Ministerului Agriculturii la actuala criză, vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate și așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră la prezenta scrisoare.
Persoane de contact:
Ramona Duminicioiu – membră a Comitetului de Coordonare a EcoRuralis, tel.: 0746.337.022, e-mail: ramona@ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com
Raluca Dan – secretariat EcoRuralis, tel.: 0728.357.367, e-mail: raluca@ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com
Scrisoare deschisă realizată și transmisă de:
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali (www.ecoruralis.ro)
Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPIS (www.romapis.ro)
Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT (www.asatromania.ro)
Asociația Ființa Rurală – inițiativa Cutia Țăranului (www.cutiataranului.ro)
WWF România (www.wwf.ro)
Asociația Hosman Durabil (www.moara-veche.ro)
Slow Food Cluj Transilvania
Rural Development Research Platform (www.rdrp.ro)
Proiectul de cooperare Just Food
Fundația ADEPT (www.fundatia-adept.org)
15
martie
2020
Vesti primavaratice de la Prietenii Permaculturii
Dragi nostri,
Ne bucuram sa va dam vesti despre ce se mai intampla prin gradinile si gospodariile producatorilor nostri. 🙂 . Va spunem, de data aceasta, despre Prietenii Permaculturii.
„Am inceput pregatirile si gradinaritul de inceput de primavara. Am facut in plus fata de anul trecut inca trei solarii si le-am umput cu bunatati de sezon. Sunt pozitiv ca vom avea produse minunate si mai diversificate decat anul trecut la cutia noastra din acest sezon. Intentioam si sa incepem mai repede livrarile anul acesta. Oricum, anuntam din timp cand incep – prima data sa se faca bunatatile pentru o cutie bogata si diversificata. Noi lucram din zori, cu spor :)).
Povestea de anul asta incepe cam asa: anul trecut am construit solariile la Horatiu si la Adriana, la Padureni. Anul acesta le-am facut la noi, la Iclozel- cum e normal, frateste :).
Au devenit interesati si alti oameni de solariile geo-dome pe care le construim, asa ca s-au facut mai multe – a fost un mic workshop. Pozele sunt de la Iclozel. Eu am inceput putin mai repede semanatul in solarii, avand in vedere ca ale mele erau gata primele :).
La Iclozel sunt trei solarii de 50 m2 si trei de 24 m2 semanate cu verdeturi, ridichi spanac, ceapa verde, salate de mai multe feluri.
La Padureni sunt doua solarii care vor fii umplute in viitorul apropiat, pentru putin decalaj, punand cam aceleasi verdeturi, poate din alte seminte. Daca vine putin soare incepem semanatul afara, in ambele locatii. Suntem impreuna in continuare in ceea ce facem si la Iclozel si la Padureni.
Avand in vedere ca la Iclozel anul trecut a batut ghetata, nu stim exact ce unde se face cel mai bine, asa ca am facut rost de foarte multe seminte de toate felurile si vrem sa punem cate putem in ambele gradini anul acesta. Lucram cam doua hecatre de teren impreuna acum. Credem ca va fi un sezon mai diversificat si mai bun anul acesta. Facem experimente si cu tehnologia plasmatica, ne ajuta la cresterea mai sanatoasa si naturala a legumelor.” ne spune Zsolt.
pregatim lemnul pentru rame 
ramele domului 
prinde forma, incet si sigur 
mulcim pamantul cu paie 
semintele viseaza <3 
muuulte bunatati pentru anul acesta 🙂 
aici e mulcit pamantul cu carton 
iaca domul 🙂 
Ramaneti aproape de Cutia Taranului pentru a afla noutatile si a fi la curent cu momentul in care reincep Prietenii Permaculturii livrarea.
11
mai
2019
Sacose textile pentru livrare de la familia Gergely
Folosirea sacoselor de plastic de catre producatorii Cutia Taranului pare sa fie un subiect popular de conversatie. Este ceva ce vrem sa vedem imbuntatit in intreg proiectul nostru.
Cu cateva luni in urma familia Gergely a decis sa faca ceva in legatura cu asta. Au facut, lucrat de mana si pe cheltuiala lor (material si munca), la fara nici un cost suplimentar pentru membrii cutiei lor, cate doua pentru fiecare familie, sacose textile si au inceput sa livreze produsele in acestea. Am aplaudat initiativa lor, fiind primii in proiectul nostru care au trecut la fapte in acest sens, pentru cutiile cu legume.
Cu cateva saptamani in urma, Eniko si Janos ne-au sunat sa ne spuna ce s-a intamplat de atunci incoace. Unii membrii au uitat de sacose, le-au ratacit, pierdut… sau nu le-au returnat pentru a fi refolosite de la o livrare la alta. Astfel, dna Gergely a cumparat din nou material si a cusut noi sacose pentru a le inlocui, din nou pe cheltuiala lor… si multe dintre aceste nu au mai fost innapoiate la livrari. Pentru unii dintre membrii lor au facut al 3-lea sau 4-lea rand de sacose in acest fel. S-au gasit in situatia de a continua sa faca sacose sa tina pasul cu membrii cutiei care le-au pierdut. Azi ne-au informat ca pentru unii au facut inclusiv a 5-a tura de sacose si ca ei nu mai pot continua in acest fel.
Asadar, in ce situatie am ajuns?!
- „Noua” ca grup (in acest caz grupul membrilor acestei cutii) ne pasa CU ADEVARAT de plastic si reciclare?
- „Ne” pasa vreun pic, avem grija, dar nu vrem CU ADEVARAT sa depunem efort in asta? Caz in care… ce inseamna defapt „grija”?
- Sunt cei care vorbesc despre reciclare, grija pentru natura etc. o minoritate careia chiar ii pasa? Restului din grup nu le pasa? (Si dat fiind natura social media, ma intreb, daca celor care vorbesc despre asta chiar le pasa sau gasesc satisfactie in a vorbi doar despre subiect?)
- Putem sa incurajam oamenii sa actioneze mai responsabil? Daca da, cum?
TU ce ai face in aceasta situatie?
25
aprilie
2019
Familia Moga: noutatile primaverii 2019
Salutare, prieteni!
Primavara lui 2019 a venit proaspata si pamantul asteapta „sa coaca” roadele noi.
Noi, familia Moga am decis ca anul acersta sa fie mai bun, mai rodnic decat precedentul. Asadar in ianuarie Horatiu a inceput constructia unei sere – geodom, unde sa avem rasaduri si nu numai. Noi locuind intr-o zona mai rece, gogosarii nu prea apucau sa se inrosesca – de pilda.
Vrem sa imbinam agricultura clasica cu tehnicile perma-culturale.
Dupa finalizarea serei am pregatit paturile inaltate unde urma sa punem semintele. Intai am sapat pamantul si apoi am adaugat : lemne groase si putrede, rumegus, paie, aschii de lemn, gunoi de grajd, alt strat de paie, iar gunoi si apoi am presarat puzderie de canepa.
In paturi am plantat ridichi, gulii, sfecla rosie, varza, varza de Bruxelles, brocoli, ardei, rosii, busuioc, salata, spanac. In alveole am pus: rosii (clasice dar si galbene si negre), ardei (iuti, kapia, grasi, gogosari), praz, vinete, busuioc, varza.
Eu (Adriana) imi doresc sa experimentez mai mult cu plante aromatice: lamaita, coriandru, maghiran, oregano, menta, busuioc (mai multe soiuri), pe langa lavanda care este deja in anul 5.
De asemenea dorim sa testam si plante „deosebite” a caror seminte le-am procurat de pe un grup de pe iubitori de seminte libere; cucamelon, sofran, tulsi, ardei iuti chinezesti.
In gradina am facut straturi de ceapa, usturoi, morcovi, patrunjel, pastarnac, salata, spanac. Am plantat mult dovleac placintar, dovlecei clasici, galbeni si italienesti Trombetta d’Albenga. Tot soi italienesc am plantat si castraveti – care promit a fi lungi de 30 cm.
Din anii precedenti am inceput sa facem compost, bucurandu-ne de rezultate aceasta primavara. Ne-a iesit mult datorita maciuliilor de floarea-soarelui de ulei, resturilor alimentare din casa, ceea ce am greblat in gradina, hartie, alternate cu straturi de iarba verde. Uneori am udat de noi, alteori de ploaie si apoi de zapada.
Ne dorim un an bogat si sa impartim abundenta cu voi. 🙂
Ramaneti aproape si nu ezitati sa ne dati un semn, oricare ar fi acela, si poate sa ne vizitati, chiar inainte de a incepe livrarea cutiilor.
Cu drag,
Adriana, Hotatiu si al nostru voinic Stefan, care acum alearga liber prin iarba verde.
16
decembrie
2018
Cine-i fermierul tau?
Pentru a vedea videocpilul cu subtitrare in limba romana urmati pasii de mai jos:
- In fereastra cu videoul, apasati pe „Settings” (rotita din partea dreapta jos),
- Alegeti optiunea „Subtitles/CC”,
- Apoi alegeti optiunea „Auto-translate”,
- Cautati in lista care apare si selectati „Romanian”.
Acum ar trebui sa va apara subtitrarea in limba romana.
29
septembrie
2018
Impresii de la prima Intalnire a Comunitatii Cutia Taranului
Ceea ce urmeaza sunt impresiile mele personale. Acesta NU ESTE un rezumat oficial. ESTE o invitatie catre ceilalti participanti sa isi adauge impresiile si reflectiile personale ca si comentariu la aceasta postare. De asemenea, m-am bazat pe cunostintele mele de limba romana uneori insuficiente completate de ajutor in traduceri, unde a fost posibil. Unele puncte poate s-au pierdut la traducere sau intelegere.
Pe data de 23 Septembrie (2018) am avut prima intalnire a comunitatii noastre. Am invitat producatori si membrii (actuali sau fosti) din Cluj pentru a ne intalni si a conversa deschis despre Cutia Taranului. Dorintele mele de la aceasta intalnire au fost sa ne intalnim fata in fata si sa avem o conectare directa cu membrii Cutiei Taranului (pe care noi, organizatorii, nu reusim sa ii cunoastem) si sa vedem daca exista potential pentru conectarea cu un grup de oameni, care s-ar putea implica mai mult in conturarea Cutiei Taranului in viitor.
Raspunsul la invitatia noastra lansata pe email a fost slab. In jur de 10 membrii s-au aratat interesati, sapte au confirmat prezenta, doar trei au si fost prezenti. Prezente au fost, de asemenea, si patru familii de producatori si cativa prieteni ai proiectului. Intalnirea a avut loc pe parcursul a celor trei ore alocale.
Am inceput cu o runda de prezentari si am continuat in aceasta metoda a ”rundei” si pentru celalalte puncte de comunicare. Pe parcurs ce intalnirea a progresat, la momentul atingerii unor subiecte sensibile, a fost provocator sa pastram conversatia pe runde.
Am facut o runda in care fiecare a putut impartasi ceea ce il preocupa (dorinte, griji, idei, etc.) referitor la Cutia Taranului. Am oferit, ca exemplu, subiectul ambalajelor (reducerea cantitatii de pungi de plastic care se arunca). Am explicat ca noi, (administratorii Cutiei Taranului) nu dispunem de resursele necesare pentru a ne confrunta cu toate temele valoroase si interesante care pot aparea. De asemenea, am explicat ca nu dorim ca Cutia Taranului sa devina un ecosistem centralizat: in care toata lumea se asteapta de la noi sa decidem asupra a ceea ce este important si sa oferim solutii. Scopul acestei intalniri a fost sa descoperim daca ar fi posibil ca participanti la eco-sistem sa ne sprijinim unii pe altii: membrii pe producatori, producatorii pe membrii, membrii pe membrii. In ciuda faptului ca am subliniat ca tematica ambalajului a fost doar un exemplu, unii au ramas fixati pe subiect.
Subiectele ivite au inclus:
- Plasticul in ambalare
- A se sti in avans ce se va gasi in cutie
- A se permite membrilor sa comande cutii personalizate
- Membrii care sunt plecati in vacanta (mai ales pe perioada verii)
- ”sari o saptamana” – permiterea ca membrii sa ii informeze in mod eficient pe producatori cand sunt plecati
- Introducerea retetelor in cutii
Conversatia a deviat catre tematica (lipsei) flexibilitatii la continutul cutiei. Aceasta s-a datorat:
- Numarului redus de membrii
- Membrii prezenti au fost membrii relativ noi ai Cutiei Taranului (cateva luni / saptamani)
- Doi din cei trei membrii prezenti au dorit sa discute despre lipsa flexibilitatii in selectia continutului cutiei si si-au exprimat dorinta de a fi posibil sa comande ce isi doresc
In incercarea de a imbratisa ciclul in forma data, am simtit ca o tema fundamentala, care aparea in subiectele discutate, o reprezenta relatia si valurile pe care dorintele si deciziile noastre le trimiteau in lume. Cand ciclul s-a reintors la mine, am incercat sa imi integrez gandurile (in forma exprimata de mine, de asemenea, pe blogul Cutia Taranului: costul alegerii, Pamantul ca iubita). Asta pare sa fi iritat pe unul din membrii (= o treime a membrilor prezenti) si aceasta iritatie a dominat al treia parte a conversatiei.
Am luat o pauza pentru a permite ventilarea cercului, pentru a ne hidrata si pentru a da ocazia conectarii informale. La reintoarcerea din pauza l-am rugat pe Andrei (unul dintre ”prietenii proiectului”, un designer in permacultura prezent la intalnire) sa deschida cercul. El a subliniat ca in rundele precedente cineva a mentionat ca exista trei ”parti interesate” in Cutia Taranului: producatorii, membrii si noi (organizatorii). Andrei a evidentiat ca exista o a patra parte implicata, si anume, ecosistemul extins la care fiecare din noi ia parte. Nu stiu cum a fost perceput acest comentariu de catre cei prezenti, dar pentru mine aceasta a fost o aliniere la subiectul extins al relatiei despre care am mentionat: Cred ca trebuie sa invatam sa fim mai sensibili la implicatiile care merg mai departe de ceea ce pare ca ne afecteaza in mod direct pe termen scurt.
Am fost recunoscator ca am incercat sa facem ca aceasta intalnire sa se intample. Am fost recunoscator pentru producatorii care au facut efortul de a participa si si-au exprimat parerile. Am fost recunoscator pentru membrii care au luat parte. Am fost dezamagit ca au venit atat de putini membrii. La sfarsit, eram obosit.
Cateva ecouri personale din intalnire:
- Deocamdata, personal, nu sunt motivat sa repet asta (desi toti cei prezenti, cand au fost intrebati, au raspuns ca isi doresc sa repete asemenea intalniri). Pentru mine, fara mai multi membri, formatul nu este eficient. Poate doar intalniri de producatori? Poate doar intalniri de membrii?
- Nu imi dau seama care am putea sa adunam mai multi membri. Stiu ca oamenii sunt ocupati, ca poate hrana nu este pentru ei o prioritate de o asemenea importanta ca si pentru noi; ca este OK pentru oameni sa isi doreasca ca hrana sa nu fie o tema in viata lor. Poate este prea devreme sa ii implicam pe membri? Poate trebuie sa asteptam pana cand apare o dorinta explicita din partea membrilor de a se implica?
- Simt ca, o asemenea conversatie, daca are sa se repete, trebuie recalibrata. Am realizat ca nu ma intereseaza cu adevarat sa aud ce isi doresc oamenii sa fie Cutia Taranului, decat daca, acestia isi doresc sa fie implicati in crearea ei. Nu exista ”resurse libere” disponibile sa raspunda la ”cerinte” – chiar nu putem prelua ”cerinte”. Eu chiar cred ca exista posibilitatea ca mai multi oameni sa se implice si sa creeze mai multe lucruri impreuna.
- A invata sa stam impreuna, sa ascultam cu adevarat, sa vorbim in mod explicit, sa luam decizii impreuna…acestea iau timp si pot fi invatate doar impreuna. Asta inseamna ca, daca intr-o zi intr-adevar ne intalnim, trebuie sa fim dispusi sa oferim acestui process mult spatiu si timp pentru a creste in ceva valoros si placut.
Participantii la intalnire sunt invitati sa aaduge propriile impresi si ganduri sub forma de comentarii la aceasta postare.
Traducerea si adaptarea: Larissa Bondan
Corectura: Iulia Sara