Lover Earth: Lets Talk About Money

Lets talk about money. The most obvious manifestation of it being the price of the boxes. I believe that the prices are not good, that they should be higher. However we, here at Cutia Taranului, don’t set prices, nor do we want to. When producers join Cutia Taranului we help them find a price that is right for their box. In the spirit of such guidance, we would like to guide you the members of Cutia Taranului, together with your producers, into a conversation about money and price. It may take some time and require some patience to enter make this conversation meaningful and good, so please bear with us.

Before we jump into this process I’d like to try to give us a context, a kind of lighthouse we can seek out when we get lost in this potentially complicated conversation. I’d like to talk about Mother Earth.

In his book Sacred Economics, Charles Eisenstein talks about the metaphor of Mother Earth. He points out that it is a ubiquitous metaphor that you can find almost anywhere on the planet, across continents, languages, cultures, developed societies, native communities. There are references to Mother Earth everywhere.

Eisenstein places focus on the word „Mother” and it’s implications. The word „Mother” speaks to a child-ish relationship. Whatever a child needs, mother provides. It is a relationship in which giving flows from mother to child. It is a relationship in which receiving may seem obvious … whatever a child needs miraculously appears.  It is also a good description of the relationship between human beings and the planetary ecological system, a not yet matured relationship. Whatever we need we take, with little consideration to the efforts required to produce what we need or to the consequences of producing it. It is indeed a relationship with Mother.

Eisenstein then asks what if what we are witnessing at a planetary scale is a coming of age of humanity? What if humanity is finally stepping out of its rebellious teen phase and maturing into adulthood which brings with it more profound relationships? What if we could focus the almost magical skills & tools that we have acquired in our coming-of-age, and enter a new relationship with the planet? This relationship would be less one-directional and more mutual. The planet would care for us and we would care for the planet. We would no longer be treating her as mother, but more as lover. Lover Earth.

The word for peasant in Romanian is taran (pronounced tsaran) and literally means „man of the earth”. The producers of Cutia Taranului are peasants, people of the earth. They live on (physically) and off (as in „providing”) the land. Their collaboration with the earth yields the food that nourishes you, the members. They are our direct representatives of forming a relationship with earth. They are our partner-lovers to Lover Earth.

It is in this context that I invite you, our members, to reflect about your part in Cutia Taranului and how your participation effects your producers. You have a direct relationship with their well-being. Their well-being directly effects their ability to relate with and be lovers to Lover Earth. What role does money play in that relationship?

  • What makes a price good?
  • How can you tell that the price of your box is right?
  • Is the price you are currently paying a good one?

Please, if you care to, leave your thoughts in the comments below.

Este carnea sigura?

De cand am introdus diversele cutii cu carne am fost intrebati de mai multe ori despre siguranta carnii. Este sigura? Sunt animalele testate? Cum este urmarita calitatea si siguranta? Vreau sa ma folsesc de aceasta oportunitate sa raspund la aceasta intrebare pe larg si in spiritul Cutiei Taranului.

Aceste intrebari implica prezumtia ca mancarea reglementata si monitorizata de autoritatile centrale in industria alimentara este sigura. Este acesta intradevar adevarat? As spune ca nu, nu este. Media furnizeaza exemple despre probleme legate de siguranta si sanatatea alimentara, probleme care apar in ciuda reglementarilor.

E nevoie sa facem un pas inapoi si sa ne amintim de ce avem nevoie de reglementari pentru alimente in primul rand. Raspunsul este legat de scara la care se produc alimentele. Este o mare diferenta intre a produce mancare la scara mica in ferma si a produce la scara industriala. In fermele mici exista o relatie directa intre fermieri si ecosistemul care ii sustine: sol, plante apa, animale etc. In productia industriala aceste relatii direct lipsesc. Fermierii sunt inlocuiti de lucratori pe salariul minim, manageri si actionari. In sistemul industrial motivatia este sa maresti profitul print eficientizarea productiei si reducerea costurilor acesteia.

Acum intrebati-va: Acelor muncitori care fac o munca repetitiva, plictisita pentru salariul minim le pasa de calitatea mancarii pe care o produc? Le pasa managerilor si actionarior care cauta maximizarea profitului? Daca ar fi sa ii intrebam probabil ca ar raspunde ca da, le pasa, insa in realitate pur si simplu nu se poate sa le pese. Nu este vina nimanui si nu e vorba ca implica rautate. Stimulentele sistemului industrial implica calitate scazuta si siguranta minima. Mancarea va fi doar atat de buna si atat de sigura cat e necesar sa fie vanduta in timp ce profiturile sunt maximizate. Aceasta este natura „bestiei”.

Acestea sunt motivele pentru care e nevoie de inspectii si reglementari. Ele sunt masuri disciplinare care tine sub control sistemul industrial slab motivat. Insa chiar si reglementarile elaborate si impuse reduc doar probabilitatea aparitiei unor probleme, nu exista garantii cand vine vorba despre siguranta. un lucru este, in mod ironic, garantat: mancarea care rezulta din sistemul industrializat pierde cele mai importante calitati: prospetim, vitalitate si nutrienti. Cu cat mancaera este mai vie si vitala cu atat mai multa viata are in ea. Cu cat are mai multa viata in ea, cu atat este mai perisabila. Pentru sistemul industrial cea mai buna metoda de a asigura siguranta alimentara este sa o sterilieze, sa scoata vitalitatea din ea astfel incat sa poata fi pastrata, transportata si adusa la rafturi. Astfel mancarea a ajuns sa arate bine in loc sa fie buna.

Producatorii de la Cutia Taranului nu sunt producatori industriali. Sunt familii care lucreaza sa creasca si sa pregateasca mancare pentru ele insele si membrii lor. Traiul lor este direct legat de calitatea produselor lor. Sunt motivati intrinsec sa le pese de calitatea produselor proprii. Nu au nevoie de un inspector care se ii supravegheze si sa le reamintesca ca e nevoie sa furnizeze mancare sanatoasa – ei stiu asta cu fiecare fibra a fiintei lor. Cheia pentru mancare buna este mai multa grija, nu mai multe reglementari.

Imi reamintesc in mod constant si as vrea sa va reamintesc si dvoastra sa nu gandim despre Cutia Taranului ca la o alternativa pentru sistemul alimentar industrializat. In loc de asta, ganditi-va la Cutia Taranului ca aliternativa la bunicii si unchii de la tara. Cand ii vizitati, va trimiteau acasa cu plasele pline cu legume, pui proaspat taiati si oua. Erau ei preocupati de reglementari alimentare cand va ofereau in dar fructele muncii lor?

In orice caz, suntem de acord ca atunci cand e vorba de carne, e nevoie de si mai multa grija. Ceea ce sugeram acum producatorilor de carne este:

  1. Sa imbunatateasca continuu conditiile de crestere, mancare si trei ale animalelor. O viata buna si sanatoatasa pentru animal sunt buni indicatori pentru calitatea si siguranta carnii.
  2. Sa sacrifice animalele cat mai aproape de livrare astfel incat timpul de pastare sa fie minim (oricum ar fi, proaspata sau inghetata).
  3. Sa pastreze curatenia si bunele practici de sanitatie atunci cand sacrifica si proceseaza animalele.
  4. Sa faca testele veterinare pentru animalele mari (precum porci, vitei) si sa faca rezultatele acestor analize disponibile pentru membrii care intreaba despre ele.
  5. Sa livreze carnea calda (proaspata la taiere) sau inghetata – nimic intre astea. Producatorii nu pot intotdeuna sa mentina acest „standard”, insa in mod constant merg mai aproape de el.

Se poate face ceva in plus?

Probabil. Acesta este momentul in care, dvoastra, ca membri, va intrati in rol. In sistemul industrial nu aveti vreun cuvant, puteti cumpara mancarea sau nu. La Cutia Taranului aveti oportunitatea sa fiti implicati in mod direct. Puteti vizita fermele. Puteti vedea cum sunt crescute si ingrijite animalele. Puteti vedea cum sunt sacrificate si transate animalele. Puteti adresa intrebari si oferi feedback. Puteti (respectuos) oferi idei de imbunatatire. Puteti comunica cu noi (organizatorii) si in viitor planificam sa fie posibil sa comunicati cu alti membri. Daca puteti ajuta un producator sa aduca imbunatatiri vom comunica acele imbunatatiri si altor producatori.

Nu exista garantii, responsabilitatea cade pe noi toti, incuzandu-va pe dvoastra care alegeti sa va alaturati unei cutii. Daca va pasa cu adevarat de calitatea mancarii care va este livrata, Cutia Taranului reprezinta de fapt o oportunitate pentru a face efectiv ceva in legatura cu asta. Va incurajam sa avet grija si sa intrebati despre calitatea produselor pe care le primiti si apoi sa luati decizii informate. Este de asemenea in regula daca nu doriti sa va asumati responsabilitatea, insa nu asteptati ca altcineva sa o faca pentru dvoastra, nimeni nu o poate face. Felul in care va pasa este ceva ce doar dvoastra puteti face.

 

Ronen

Ce spuneti de o cutie cu vin?

Cu cateva zile in urma Iulia isi exprima dorinta de a bea un vin rosu bun, de casa, si curand dupa asta am inceput o conversatie despre posibilitatea unei cutii cu vin la Cluj Napoca.

In prima mea vizita in Romania (acum 7 ani… wow!) am avut sansa sa gust un vin rosu de casa simplu si bun. Gazda voia sa ma impresioneze si a refuzat sa imi dea sa beau apa… doar vin (era in jurul Craciunului) si astfel am ajuns si baut pentru prima data in viata. Dupa ce m-am mutat in Romania am fost dezamagit ce ceea ce am gasit in supermarket. Chiar daca exista o mare varietate de vinuri romanesti (da, local!) cele mai multe vinuri pe care le-am gustat au un gust neplacut provocat se pare de folosirea excesiva a sulfatilor.

De atunci incoace am gustat alte vinuri de casa simple si bune. Am gustat si alte vinuri mai elaborate, rosii su albe, tot facute de casa. Am gustat mai multe varietati de tuica, dar nu sunt un fan. Am facut acasa si m-am bucurat de propria visinata (tuica transformata in ceva bun), am gustat un vin foarte bun de coacaze negre… si stiu ca exista multe alte bunatati pe aici… facute local, de casa, delicioase. Stiu ca e posibil sa gasim bunatatile astea intreband prieteni ai prietenilor, poate trebuie sa umblam dupa ele sa le obtinem… sunt pe aici, imprejur, insa ia efort sa ajungem la ele.

Asta e momentul in care o cutie cu astfel de bunatati devine folositoare. Pot sa imi imaginez o cutie lunara cu cateva sticle de vin, tuica, visinata, afinata etc… alaturi de specialitati de sezon si un meniu de produse suplimantare pe care membrii le pot comanda.

Poate ca nu este un singur producator care poate face asta. Cred ca e nevoie de mai multi producatori care sa integreze propriile produse pentru a crea o cutie diversa, stabila si folositoare. E nevoie de colaborare. Colaborarea nu e ceva ce am vazut sa se intample aici intre producatori, inca, cu toate ca o incurajam de fiecare data cand avem sansa.

Exista si o altfel de colaborare, pe care o vad posibila, pe care o mentionez ocazional si pe care o vad potrivita pentru a incerca cutia cu vinuri. Este colaborarea bazata pe un organizator de cutie care colecteaza produse de la mai multi producatori, le integreaza intr-o cutie si livreaza direct la membri in oras.

Acest tip de organizare a cutiei mi-a venit in minte cand am descoperit cat de multi batrani sunt in satul nostru (si in alte multe sate), batrani care au propria gradina cu produse exelente si care sunt incapabili sa organizeze si sa livreze o cutie catre oras. Mi-am imaginat o persoana care sa fie bun organizator, care are masina cu care se colecteze produse de la acesti mici producatori care sa fie platiti cu un venit consistent si de incredere, organizator care sa integreze produsele respective intr-o cutie saptamanala. Asta inca nu s-a intamplat.

Este cineva interesat sa fie integrator pentru o cutie cu vin (pentru Cluj Napoca sau Bucuresti)? Daca esti o astfel de persoana sau daca stii pe cineva in acest sens, te rugam sa ne contactezi.

Daca esti interesat sa primesti o cutie cu vinuri, te rugam sa completezi formularul de mai jos si sa ne spui ce iti doresti in legatura cu asta.

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

Oras

Cluj-NapocaBucuresti

Mesaj

Ildi and Levente Embracing Spring 2014

Before I get to the body of this post I’d like to say this. The reason you get to see more images from Ildi & Levente then from other producers is because we are neighbor. We would be happy to post more images from other produers and that is where you may come into the picture. If you enjoy photography and maybe even a member of one of our boxes and want to get a closer look at where your food comes from and want to share those images with others then please do visit with one of our producers, snap some images and send them to us … we will happily publish them.

I think that this year’s centerpiece is Levente’s improvised heating system. Initially he welded together an old stove box and boiler to heat water which is circulated through pipes which heat everything from plants to young-chicks:

P1060673

P1060680

P1060668

P1060670

Then due to frosty nights he added a hot air blower made up of all used parts: an old pump engine, a propeller from a broken down car and a radiator he found in a scrap metal shop in Cluj and a timer that switches it on and off (I think in half our intervals) so that the engine doesn’t overload.

P1060678

P1060679

The heated greenhouse is already home to numerous generations of plants, some of which will be transplanted into other greenhouses where they will grow and mature still protected from potentially cold weather, significantly extending the growing season.

P1060676

P1060677

One greenhouse is already filled with green – with plenty of spinach and soon radishes.

P1060667

In addition to the chicks pictured above there are two mother hens busy taking care of just hatched chicks:

P1060684

P1060683

And continuing Levente’s metal-working season he has constructed an improvised power onion planter – which should transform a two week task into a two day task.

P1060685

P1060691

P1060687

P1060690

P1060688

This winter there was a substantial group of members who continued to enjoy deliveries from Ildi and Levente (and other producer-families) throughout the winter. Now with a growing season starting earlier, the „production year” has expanded amazingly … from about 5 months in the first year to 9 or 10 months. Wonderful evolution.

Cand procuram mancarea ?

Atunci cand este disponibila! Acesta pare a fi un raspuns foarte evident, dar daca sunteti obisnuiti cu mentalitatea creata de super-marketuri, atunci raspunsul nu mai e atat de evident. Daca va faceti cumparaturile in super-marketuri, atunci ca, probabil, puteti sa cumparati cam orice va doriti, oricand va doriti (cu toate ca preturile pot varia si bine inteles calitatea nu se poate compara) …. si sunteti obisnuiti sa fie astfel.

Membrii Cutiei Taranului trec printr-o experienta diferita. Mancare este livrata doar atunci cand devine disponibila. Cand e vorba de legume, cutiile de primavara sunt usoare si pufoase pentru ca ele contin o gramada de frunze pentru salata, cutiile de vara devin mai grele atunci cand rosiile si ardei incep sa se coaca si chiar si mai grele in toamna cand cartofii si alte radacinoase preiau locul frunzelor. In ceea mai mare parte, acest ciclu este guvernat de natura si asigura, atunci cand e vorba de legume, o aprovizionare continua de legume proaspete pe o perioada de 6-8 luni (in Romania). Stim ca acest lucru nu este atat de evident pentru ca o mare parte din membri (fericiti!) ai Cutiei Taranului au fost surprinsi cand, spre sfarsitul toamnei trecute, livrarea cutiilor cu legume s-a terminat.

Oricum, exista si alte tipuri de cicluri in natura care sunt mai putin continue si mai concentrate. Astfel ca, in urma cu ceva timp, am lansat o cutie care contine carne de miel. Aceasta cutie este speciala pentru ca este disponibila doar o data pe an.

Aceasta cutie coincide cu sarbatorile de Pasti. Dar, si cel mai important pentru noi, coincide cu ritmul natural. Primavara e perioada anului in care mieii sunt fatati. Marea majoritate a detinatorilor de ferme de oi (in Romania), nu doresc sa isi extinda (potential sa isi dubleze) turma (marea majoritate au  disponibile resurse limitate pentru turma lor si trebuie sa o mentina intr-un mod cat mai potrivit). Tot primavara (prin mai) este perioada cand produsele lactate de oaie incep sa fie pregatite (laptele de oaie este disponibil doar dupa ce mieii sunt fatati si pe o perioada de doar cateva luni – maxim pana in septembrie) si daca mieii maturi sunt lasati langa mame, ei continua sa suga si atunci ramane foarte putin lapte (sau chiar deloc) pentru a produce branzeturi. Astfel, mieii trebuiesc taiati (sau vanduti) acum, in perioada aprilie-mai (perioada ce an de an coincide cu sarbatorile de Pasti).

Daca sunteti iubitori de carne de miel, atunci aceasta e perioada cand trebuie sa o procurati. Daca doriti sa va bucurati de carne de miel pe o perioada mai lunga (si nu doar de sarbatori) atunci puteti sa cumparati mai multa carne, sa o portionati, sa o puneti in congelator si sa o consumati atunci cand doriti. Carne proaspata, bio, sanatoasa de miel crescut doar cu lapte de oaie si iarba (in descrierea cutiei este mentionat faptul ca mieii sunt taiati in noaptea/dimineata precedenta livrarii – mai proaspat de atat nu se poate) este disponibila doar o data pe an, in aceasta perioada. Nu va mai fi disponibila pana la anul viitor.

Cicluri similare exista si cu carnea de porc. In sate, porcii sunt taiati pentru sezonul sarbatorilor de iarna. Oricum, sunt motive practice care preced o astfel de alegere. Pana in decembrie, porcii sunt suficient de maturi si de mari pentru a oferi o gramada de carne, iar vremea rece ofera conditii sigure de a procesa carne (care s-ar strica mult mai repede pe o vreme mai calda).

Chiar si in propria noastra mica gospodarie, unde  crestem rate lesesti (se numesc si rate mute) si gaini si teoretic am putea taia pasari oricand dorim (si cateodata facem acest lucru), congelatorul nostru este umplut doar in anumite perioade.  Dupa perioada de imperechere, vom taia cativa masculi (cocosi si ratoi) pastrand doar pe aceia pe care ii dorim de samanta pentru anul viitor. La inceput de iarna, micsoram cardul de pasari pentru a nu fi nevoiti sa hranim prea multe pasari pe perioada iernii (pastram doar mame bune si masculi sanatosi).

Deci va invitam sa ramaneti deschisi spre aceste cutii speciale. Mancarea adevarata si sanatoasa este disponibila doar cand natura ofera acest lucru, nu atunci cand dorim noi. Consumati mancare proaspata doar atunci cand este disponibila in mod natural si pastrati/conservati-o pentru atunci cand nu este oferita de natura.

Pofta buna.

Farmageddon

Farmageddon este un exemplu despre ce EI pot sa faca  … SI EI VIN CU ARME…. aceasta este ceea ce in mod „natural” vine impreuna cu „confortabilitatea” oferita de catre retelele de supermaketuri si celelalte afaceri(sti) agricole:

Inca o data sunt recunoscator ca Romania este „in urma” suficient de mult pentru a incerca de a se indeparta de astfel de aberatii grotesti.

Si in timp ce scriu aceste randuri am aflat ca intregul film este disponibil pentru vizionare: